• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Business Internaţional

Deşi afectează în special ţările emergente, războiul valutar ar putea ocoli Europa de Est

Deşi afectează în special ţările emergente, războiul valutar ar putea ocoli Europa de Est

Autor: Catalina Apostoiu

16.11.2010, 23:51 28

În timp ce strategii G20 caută modalităţi de a preîntâmpinaapariţia unor bule de active pe fondul valurilor de fondurispeculative în ţări precum China şi Brazilia, ţările est-europeneau nevoie de capital pentru a-şi finanţa deficitele bugetare şicomerciale după ce au beneficiat de împrumuturi de urgenţă de laFMI şi UE de peste 100 de miliarde de dolari pe parcursulrecesiunii, scrie Bloomberg."Regiunea are în continuare nevoie demult capital străin", a declarat Neil Shearing, economist în cadrulCapital Economics.

Investitorii se uită în altă parte
Europa emergentă, inclusiv Turcia şi Rusia, vor înregistra infuziinete de capital privat de
182,3 miliarde de dolari (132,7 miliarde de euro) în acest an, ocincime din suma de 825 de miliarde de dolari estimată pentru toatepieţele emergente, conform Institute of InternationalFinance.
În 2007, înainte de criza financiară mondială, regiunea a primit392,8 miliarde de dolari, 42% din totalul pentru ţările în curs dedezvoltare şi mai mult decât Asia sau America Latină.
Cele mai ridicate cerinţe de finanţare sunt în statele baltice,balcanice şi Ungaria, conform datelor de la Capital Economics.Ungaria, Letonia, România, Serbia şi Ucraina au nevoie de capitalpentru a-şi finanţa deficitele bugetare în condiţiile în careacestea se pregătesc să-şi reducă dependenţa de susţinereainternaţională.
"Ţările care au cea mai mare nevoie de fonduri sunt cele aflate încele mai dificile situaţii", spune Nigel Rendell, economist încadrul RBC Capital. "Ar dori mai mulţi bani de peste hotare, dar nusunt sigur că vor primi pentru că situaţia este foarteriscantă."
Necesarul brut de finanţare externă înregistrează cel mai ridicatnivel în Estonia şi Letonia, unde depăşeşte 50% din PIB, conformdatelor Capital Economics. Urmează Bulgaria, Lituania şi Ungaria cunecesităţi de finanţare egale cu 45%, 35 şi respectiv 32% dinPIB.
Cehia, Turcia şi Polonia se situează sub nivelul de 20%, în timp ceRusia înregistrează cel mai scăzut nivel, de 4%.

Ţările sănătoase atrag banii
Turcia, a cărei creştere economică pe primul semestru s-a apropiatde cea a Chinei, şi Polonia, singura membră a Uniunii Europene carea scăpat de recesiune anul trecut, au cele mai mari şanse de aatrage fluxuri de capital în Europa de Est, conform CapitalEconomics.
Banca centrală a Turciei şi-a păstrat rata dobânzii de referinţă laşapte procente şi a redus rata dobânzii la creditele overnight la1,75 procente de la 5,75 procente, susţinând că doreşte săîncurajeze băncile să se crediteze reciproc la maturităţi maimari.
Decizia "a avut în primul rând drept obiectiv stăvilireainfluxurilor de fonduri speculative", a declarat Ilker Domac,economist în cadrul Citigroup. Influxurile de capital au împinslira în sus cu 4,3% în raport cu dolarul în acest an.
Polonia priveşte fluctuaţia liberă a zlotului drept un "instrumentimportant" de reducere a influxurilor de capital, declara MarekBelka, guvernatorul băncii centrale a ţării. Banca şi-a menţinutrata de referinţă la un minim record de 3,5% în octombrie pentru aţine speculatorii departe.
Rusia restrânge cererea pentru moneda şi obli­gaţiunile sale fărăgenul de restricţii de capital impuse de ţări din Asia şi AmericaLatină.

Estul poate "înghiţi" mulţi bani
Ţările est-europene au o capacitate mai mare de a absorbiinfluxurile de capital decât alte economii emergente pentru cămonedele lor au rămas în urma celor din alte economii aflate încurs de dezvoltare. Şapte din cele zece monede cu cele mai slaberezultate de pe pieţele emergente din acest an sunt din Europa deEst, în frunte cu declinul de 6,5% al forintului ungar în raport cudolarul, conform datelor Bloomberg. Baht-ul thailandez aînregistrat cea mai pro­nunţată apreciere, avansând cu aproape 12%în acest an.
Brazilia, al cărei ministru de finanţe a pronunţat pentru primadată sintagma "război monetar" pe 27 septembrie, a dublat o taxă pecare o percepe străinilor pe investiţiile în obligaţiuni înîncercarea de a restrânge investiţiile speculative.
Spre deosebire, Ungaria are nevoie de o monedă mai puternică pentrua împiedica intrarea în incapacitate de plată a celor cuîmprumuturi în monedă străină, arată Timothy Ash, din cadrul RoyalBank of Scotland Group. Ungaria are cea mai ridicată proporţie decredite în valută din regiune.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026