Business Internaţional

Despre jonglerii statistice şi cum a transformat Turcia o încercare de lovitură de stat într-un succes economic peste aşteptări

Preşedintele Turciei Tayyip Erdogan a declarant că nici nu se pune problema ridicării stării de urgenţă, sub care de un an legiferează ocolind parlamentul. De asemenea, sub starea de urgenţă, guvernul poate suspenda drepturi şi libertăţi.

Preşedintele Turciei Tayyip Erdogan a declarant că nici nu se pune problema ridicării stării de urgenţă, sub care de un an legiferează ocolind parlamentul. De asemenea, sub starea de urgenţă, guvernul poate suspenda drepturi şi libertăţi.

Autor: Bogdan Cojocaru

19.07.2017, 21:15 3629
La sfârşitul anului trecut, după ce economia experimentase prima scădere de după 2009, circa 79 de milioane de turci au primit un impuls de 20% pentru standardele lor de viaţă, pe hârtie, când guvernul lor a schimbat metodologia de calcul a PIB-ului.

Acum, guvernul şi presa  de propagandă se laudă cu creşteri economice şi alţi indicatori macroeconomici peste aşteptări, semn, spun ei, că Turcia prosperă la un an de la lovitura de stat eşuată.

Presa de opoziţie şi unii analişti pun sub semnul îndoielii această prosperitate, iar zilele trecute Fondul Monetar Internaţioal a remarcat că guvernul turc a publicat estimări prea optimiste de creştere economică şi în privinţa inflaţiei, o problemă mai veche care erodează puternic nivelul de trai în Turcia.

După lovitura de stat eşuată din 15 iulie 2016, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a devenit conducătorul aproape absolul al ţării, pe care o conduce sub starea de urgenţă introdusă de guvernul său. Epurările pe care le-a făcut guvernul după încercarea de înlăturare de la conducere a lui Erdogan au lovit toate segmentele administraţiei publice.  Guvernul turc şi-a motivat schimbarea metodologiei de calcul a PIB-ului prin alinierea la standardele Uniunii Europene, în vederea aderării. Recent, Ankara şi-a exprimat dorinţa ca discuţiile privind aderarea să fie accelerate. Însă guvernul vrea să introducă şi pedeapsa cu moartea, ceea ce nu este pe placul Comisiei Europene, care se teme că în Turcia există prea puţin respect pentru drepturile omului. Parlamentul European a cerut suspendarea discuţiilor de aderare cu Turcia. Guvernul turc le va spune oamenilor că a încercat, dar a fost refuzat.

În ceea ce priveşte creşterea economică, statistica turcă a anunţat că aceasta a depăşit aşteptările în primul trimestru, plăsându-se la 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Ministrul industriei Faruk Ozlu a declarat că se aşteaptă ca avansul să se apropie de 6% în trimestrul doi pentru ca la sfârşitul anului să depăşească 5%, scrie Reuters.

Anul trecut, scrie Daily Sabah, un ziar guvernamental, Turcia a reuşit să atragă in­vestiţii străine directe de 12,3 miliarde de do­lari, iar în primele cinci luni ale anului de 4,7 mi­­­liarde de dolari, cu 11% mai multe decât în perioada similară a anului anterior. Cele mai multe investiţii au intrat în industrie şi imobiliare. Cifrele sunt cele oficiale.

„Perioada care a urmat încercării de lovitură de stat de pe 15 iulie a fost dominată de o administrare economică de eliminare a efectelor negative, ceea ce a făcut din Turcia una dintre cele mai performante economii, cu o creştere de 5% în primul trimestru“, scrie ziarul de propagandă.

Tot Daily Sabah notează că, subliniind că Turcia este hotărâtă să devină până în 2023 una dintre cele mai mari 10 economii ale lumii, Erdo?an le-a spus investitorilor internaţionali că Turcia este o ţară care nu a permis niciodată ca atmosfera de stabilitate şi încredere să fie pusă în pericol, deşi este în mijlocul celei mai încinse zone de conflict de pe glob. Aceasta ar arăta tăria Turciei.

Daily Sabah scrie şi că încercarea de lovitură de stat nu a afectat megaproiectele Turciei, care a lansat între timp unele noi „refuzând să se lase pradă efectelor economice posibile ale loviturii de stat“.

Astfel, descris ca fiind cel mai mare proiect din istoria Republicii, cel de-al treilea aeroport al Istanbulului este finalizat în proporţie de 55% şi va fi deschis la sfârşitul anului viitor. Până atunci, proiectul va fi primit investiţii de 40 de miliarde de euro. La o lună şi jumătate de la încercarea de lovitură de stat, guvernul dădea drumul traficului pe cel de-al treilea pod peste Bosfor. Construcţia, cel mai mare pod suspendat din lume, are zece benzi şi a costat 3,5 miliarde de dolari. În decembrie a fost deschis Tunelul Independenţei 15 Iulie, un tunel de peste cinci kilometri care leagă centrul Anatoliei de vestul Mării Negre. De asemenea, a fost deschis pentru trafic Tunelul Eurasia, pe sub Marea Marmara, o investiţie de 1,3 miliarde de dolari. În plus, s-au pus fundaţiile Podului «anakkale 1915, al cincilea pod suspendat din regiunea Marmara. Va fi cel mai mare pod suspendat din lume.

Cu astfel de megaproiecte de infrastructură, nu este de mirare că unii investitori ignoră riscurile politice şi încă aduc bani în Turcia. Multe dintre investiţiile mari din ultimii ani au venit din Asia şi Orientul Mijlociu, mai ales din Qatar, ceea ce a întărit sentimentul că Turcia îşi slăbeşte legăturile cu Europa de Vest, notează Financial Times. Nu totul este aşa de roz precum o arată propaganda guvernamentală. Turcia este unul dintre statele membre ale OCDE cu cea mai mare inegalitate în distribuirea veniturilor. Datoria netă publică a ţării a crescut cu 43% în primul trimestru. Datele ONU spun că investiţiile străine directe s-au prăbuşit cu 31% anul trecut. Executivi ai unor companii străine cu operaţiuni în Turcia au declarat pentru Financial Times că au dificultăţi în ceea ce priveşte deciziile de investiţii acolo. Cele mai mari agenţii de rating au coborât calificativele Turciei în categoria „junk“ din cauza riscurilor politice.

„Nu mulţi încearcă să-şi extindă poziţia acum. Cele mai multe companii se concentrează pe a apăra ce au“, spune un executiv. El aminteşte că o mare parte din forţa de muncă locală este demoralizată din cauza turbulenţelor politice, ceea ce riscă să alimenteze emigraţia de forţă de lucru tânără şi calificată din Turcia. 

„Am văzut suişuri şi coborâşuri, dar acum este mai rău ca niciodată“, a spus un alt executiv.

Însă Turcia are o demografie dinamică ceea ce, alături de presiunile guvernului pentru creditare ieftină, întăreşte cererea internă, evoluţie pe care multinaţionalele n-o pot ignora. 

Socar, compania naţională de petrol a Azerbaidjanului, a anunţat planuri de investiţii de 18 miliarde de dolari în Turcia până în 2020. Socar ar deveni astfel unui dintre cei mai mari investitori străini din această ţară. Proiectele sale includ o rafinărie de 5,5 miliarde de dolari.

Revenind la jongleriile statistice ale Turciei, institutul naţional de statistică a anunţat în decembrie că PIB-ul din 2015 a fost de 861 de miliarde de dolari. După metodologia anterioară, PIB-ul se situa la 720 de miliarde de dolari. Astfel, economia a câştigat în mărime 141 de miliarde de dolari peste noapte. PIB-ul per capita, un indicator al standardelor de viaţă, a fost majorat de la 9.257 de dolari la 11.014 de dolari. Pe hârtie avuţia turcilor s-a mărit, dar în realitate puterea de cumpărare a fost erodată de declinul de două cifre al lirei în 2016, scrie Reuters. Cifrele i-au venit bine lui Erdogan în campania sa pentru un sistem preziden˛ial executiv. Unde reformele şi reducerile de dobânzi n-au reuşit, au avut succes noile metode de calcul a PIB-ului, notează Bloomberg, care a remarcat că astfel Turcia a devenit a 17-a cea mai mare economie a lumii, întrecând Olanda. Noile calcule, care au ca bază anul recesionar 2009, îmbunătăţesc rezultatele anterioare pentru 14 din 15 ani şi împing creşterea medie a economiei în cei cinci ani anteriori la 7,1%, de la 4,4%. Aceasta ar însemna că din 2010 economia Turciei a crescut mai rapid decât cea a Indiei şi puţin mai încet decât cea a Chinei.

Nu este prima dată când datele economice ale Turciei trezesc dezbateri. Surplusul bugetar primar raportat de ministerul finanţelor, lăudat de investitori şi de companiile de rating, s-a transformat în deficit când calculele au fost făcute folosind standardele FMI, care ignoră elementele extraordionare.

Acum, FMI a remarcat că prognozele economice oficiale au avut o tentă optimistă în ultimii ani, supraestimând creşterea PIB-ului cu un punct procentual şi subestimând inflaţia cu 2,5 puncte procentuale pentru anul viitor. De asemenea, prognozele guvernului nu sunt comparate cu estimările independente sau armonizate cu prognozele oficiale anterioare.

Cu toate acestea, fondul a găsit că „rapoartele bugetare au devenit mai cuprinzătoare, mai detaliate şi mai sigure“.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO