Deutsche Bank, cea mai mare bancă europeană, suspectată de manipularea atât a dobânzilor cât şi a cursurilor de schimb valutar, a dat împrumuturi mascate de miliarde de dolari în ultimii cinci ani băncilor din întreaga lume, printre care unele cu probleme mari precum Dexia şi Monte dei Paschi, în aşa fel încât să ascundă riscurile de investitori şi autorităţi.
Banca germană a dat împrumuturi unor bănci din ţări variind de la Brazilia la Italia reuşind să facă tranzacţiile să dispară din balanţa contabilă deşi rămăsese creditoare, potrivit unor documente obţinute de Bloomberg şi unor surse care au cunoştinţă de aceste practici. Prin astfel de manevre contabile complexe Deutsche Bank a reuşit să pară în ochii investitorilor şi ai autorităţilor mai sănătoasă decât era. Fiecare miliard de euro pe care Deutsche Bank reuşea să-l ţină ascuns majora gradul aparent de sănătate, înclusiv marja de capital, altfel banca ar fi putut fi nevoită să strângă mai mulţi bani de la investitori.
Creditele ascunse sunt „imateriale pentru balanţa contabilă a băncii“
Afacerile obscure încheiate cu Banca Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume şi salvată de la faliment de statul italian, şi Banco do Brasil totalizează 2,5 mld. euro, arată documentele. Banco do Brasil este cea mai mare bancă din America de Sud după active şi deţine monopolul mai multor programe de finanţare ale guvernului brazilian. Deutsche Bank a avut discuţii despre împrumuturi similare cu Dexia cu câteva săptămâni înainte ca banca să fie salvată de la faliment cu bani de la stat.
Creditele sunt o parte din activele de 395,5 miliarde de euro pe care banca germană le exclude de pe balanţa contabilă compensându-le cu pasive echivalente. Deutsche Bank a făcut publică suma pentru prima dată în aprilie sub noile standarde internaţionale de raportare financiară. Aceasta reprezintă 19% din valoarea de 2.030 miliarde de euro a activelor făcute publice de grupul bancar. „Ar trebui să fim foarte îngrijoraţi de lipsa de transparenţă şi de complexitatea acestor tranzacţii“, apreciază Joshua Rosner, analist la compania de cercetare Graham Fisher, care la începutul anului 2007 a avertizat că instrumentele financiare complexe legate de creditele subprime sunt periculoase pentru economie.
Kathryn Hanes, purtătorul de cuvânt al Deutsche Bank, a explicat că aceste credite „acoperite“ sunt „imateriale pentru balanţa contabilă a băncii“. KPMG, firma care auditează banca din 1990, a refuzat să comenteze informaţile publicate de Bloomberg.
Modul în care grupul a contabilizat creditele, descrise în unele documente ca acorduri repo „îmbunătăţite“, reduce valoarea şi numărul împrumuturilor raportate în condiţiile în care directorii executivi Anshu Jain şi Juergen Fitschen încearcă să convingă investitorii că banca are suficient capital în raport cu activele pentru a amortiza pierderile. „Ei aduc riscuri pentru pieţe. Dacă aş fi investitor, aş vrea foarte mult să ştiu ce se întâmplă“, spune Theodore Krintas, director al Attica Wealth Management.
O caracatiţă cu tentacule ascunse în întreaga lume
Documentaţia legată de creditele date băncilor Monte dei Paschi şi Banco do Brasil care descrie înţelegeri finalizate arată că aceste împrumuturi au fost structurate astfel încât să permită compensarea – netting - activelor cu pasivele. Prin practicile de netting, băncile îşi compensau obligaţiile reciproce, rezultatul fiind o obligaţie comună mai mică trecută în balanţa contabilă.
Deutsche Bank a încercat să folosească o contabilitate similară pentru un credit acordat în 2009 băncii Banco Popolare salvată de stat de la faliment. Banca a avut acorduri repo pe termen lung cu alte trei bănci, National Bank of Greece, Hellenic Postbank şi Al Khaliji, din Qatar. Tranzacţiile au implicat operaţiuni de netting.
Acordurile repo (de reachiziţie) sunt cele în care un debitor vinde instrumente financiare unui creditor cu promisiunea că le va cumpăra înapoi la o dată ulterioară la un preţ convenit dinaninte. Spre deosebire de acordurile repo obişnuite, cele în care s-a angajat Deutsche Bank au durat cel puţin cinci ani şi nu au fost înregistrate ca active.
Până în al treilea trimestru din 2009 amploarea operaţiunilor de netting ajunsese să se extindă într-un ritm atât de alert încât doi executivi de top şi-au exprimat îngrijorarea că activele băncii vor creşte dacă aceasta nu va mai putea acoperi creditele.
Deutsche Bank s-a bazat pe tehnica cunoscută ca „no-banalce-sheet usage“ (nefolosirea balanţei contabile) pentru a ţine creditele departe de balanţa activelor şi pasivelor.
La un împrumut tipic garantat, o bancă dă cu împrumut lichidităţi pe care deja le deţine, raportând cheltuiala ca fiind activ. În schimb creditorul primeşte garanţia pe care o păstrează până când îşi primeşte datoria înapoi.
În tranzacţiile „no-banalce-sheet usage“, Deutsche Bank a primit garanţiile, le-a vândut, iar lichidităţile astfel obţinute le-a folosit pentru a acorda împrumuturile. Vânzând garanţiile – spre exemplu obligaţiuni guvernamentale – banca s-a obligat să le returneze, ceea ce i-a permis să aducă la zero activele şi pasivele.
Avertismentele
Deutsche Bank ocupă cea mai slabă poziţie într-un top al riscurilor celor mai mari bănci ale lumii realizat de vicepreşedintele Federal Deposit Insurance Thomas Hoening.
Analiştii de la JPMorgan, una dintre cele mai mari bănci americane, estimează că Deutsche Bank are un deficit de capital de 12,3 miliarde de euro din punctul de vedere al unor noi propuneri ale Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară care includ în calcularea gradului de îndatorare activele netrecute în balanţa contabilă.
Banca germană se află cel puţin din 2002 în primii trei subscriitori din lume pentru obligaţiuni internaţionale (subscriitorul este banca de investiţii care strânge de la investitori capitalul în numele companiilor sau guvernelor care emit obligaţiuni – n.red.). Anul acesta Deutsche Bank stă pe prima poziţie.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
