Tirolul de Sud din Italia, Flandra din Belgia şi Catalonia din Spania se numără printre regiunile despre care o analiză a Deutsche Bank, una dintre cele mai puternice bănci din Europa, arată că ar putea fi tentate să ceară mai multă independenţă deoarece s-ar descurca mai bine singure, scrie cotidianul britanic The Telegraph.
Banca a identificat regiuni din Spania, Italia, Belgia şi Marea Britanie care ar deveni mai prospere dacă ar deveni independente. Apetitul pentru autonomie este alimentat de perspectiva taxelor mai mici în condiţiile în care aceste regiuni sprijină altele mai puţin prospere.
De asemenea, mişcările separatiste din Europa au fost încurajate de sondajele de opinie de anul trecut din Catalonia şi Veneto, o regiune din Italia al cărei oraş-capitală este Veneţia, iar forţele centrifugale au devenit mai puternice.
Analiştii Deutsche Bank au identificat aceste regiuni, alături de Ţara Bascilor şi Navarre din Spania, Flandra, Tirolul de Sud şi Scoţia drept posibili candidaţi pentru autonomie mai mare.
Şase din cele şapte regiuni prezentate în analiză au un PIB per capita mai mare decât media ţării, Scoţia fiind singura sub media naţională a Regatului Unit. Cu toate acestea, dacă în calcul ar fi incluse depozitele regionale de petrol, PIB-ul per capita scoţian ar depăşi media naţională. „Aproape toate regiunile sunt printre cele mai bogate din ţările din care fac parte. Tratamentul inegal al acestora este în detrimentul ideii general acceptate a sistemului actual“, a spus Barbara Boettcher, economist la Deutsche Bank.
Puterea economică relativă a Cataluniei motivează populaţia să continue demersurile pentru autonomie din cauza contribuţiilor mari către guvernul central de la Madrid, echivalente cu 4,35% din PIB-ul regiunii.
Regiuni ca Navara şi Ţara Bască beneficiază de un statut special de autonomie şi sunt scutite de transferurile redistributive, însă ideea de independenţă rămâne adânc înrădăcinată în rândul cetăţenilor din cauza sentimentului de apartenenţă la cultura şi tradiţiile locale care a dat naştere curentului separatist.
Deşi ideea de separare pare atractivă, banca a avertizat că „secesiunea dintr-o structură statală existentă atrage riscuri economice uriaşe“. Spre exemplu, guvernul Austriei tinde să plătească dobânzi punitive atunci când vrea să se împrumute de pe pieţele financiare deoarece Austria nu este o ţară mare, iar riscult de default este mai mare.
„Chiar dacă Austria are un PIB per capita mai mare şi o datorie suverană mai mică decât Germania, randamentul titlurilor de stat austriece este mai mare“, iar de obicei formarea unei noi administraţii, cu cheltuielile diplomatice şi pentru apărare aferente „se face în mod natural la un cost mai ridicat“, explică analiştii DB.
