În Bruay-la-Buissière, un orăşel de 20.000 de locuitori din departamentul Pas-de-Calais, doamna Nina Bischoff, o pensionară în vârstă de 67 de ani, l-a votat pe Jordan Bardella la alegerile de duminică pentru Parlamentul European.
Bătrâna îl consideră pe tânărul de 28 de ani „competent“ şi „de încredere“, omul care va aduce reînnoire pe scena politică. Bardella este preşedintele Adunării Naţionale (Rassemblement National, RN), partid considerat de extremă dreapta condus de acum cunoscuta în întreaga Europă Marine le Pen.
Pas-de-Calais, din nordul Franţei, este un bastion tradiţional al RN. În Bruay-la-Buissière, partidul lui le Pen a obţinut 70% din voturi în cel de-al doilea tur al alegerilor pentru preşedinte din 2022 şi 63% în recentele alegeri europarlamentare. Bischoff l-a votat de două ori pe actualul preşedinte al ţării Emmanuel Macron, în 2017 şi 2022.
Acum a vrut o schimbare. Nordul Franţei în sine este sursa de energie pentru extrema dreaptă franceză. În departamentul Nord, Bardella a primit 37% din voturi la europarlamentare. Pas-de-Calais i-a dat acestuia nu mai puţin de 47% din voturi.
În Aisne, tânărul locotenent al lui Le Pen a obţinut un scor de 50%. Pentru Renaissance a lui Macron a votat doar unu din zece alegători. Sunt rezultate care au zguduit atât de mult scena politica a Franţei încât Macron a ordonat dizolvarea parlamentului şi pregătirea de alegeri anticipate.
Se poate spune că tânărul preşedinte pariază pe chiar casa sa în încercarea de a reteza avântul electoral al RN. Dacă eşuează, Marine le Pen îi va lua cel mai probabil locul în alegerile din 2027, iar Bardella va deveni premier.
De aceea, spun observatorii, manevra pe care Macron o face acum va conta mai mult pentru direcţia spre care se îndreaptă Uniunea Europeană decât rezultatul alegerilor europarlamentare, care în general au arătat revirimentul extremei drepte.
De ce RN este în plină ascensiune, o explică primarul orăşelului Béthune, din departamentul Pas-de-Calais. Ludovic Pajot a spus pentru BFM TV că „uzura şi promisiunile neîndeplinite“ ale socialiştilor aduc putere extremei drepte.
„Discursul social al Marinei Le Pen este relevant aici“, a afirmat primarul, evocând distrugerea şi haosul făcute de globalizarea sălbatică, una din cauzele închiderilor de fabrici. Pajot face parte din RN, care de când a preluat puterea de la socialişti n-a mai pierdut-o.
Despre fabricile închise şi despre Franţa dezindustrializată scrie şi Bloomberg, care a avertizat înainte de alegerile europarlamentare că oamenii din nordul dezindustrializat al Franţei sunt imuni la farmecul lui Macron. Un exemplu este oraşul-port Dunkerque.
Acolo, startupul francez Verkor construieşte o gigafabrică de baterii electrice, o investiţie de 1,5 miliarde euro care face parte din planul lui Macron de a transforma o zonă devastată de declinul industrial în cel mai mare hub de baterii pentru maşini electrice din Europa. Astfel de afaceri sunt aşteptate să creeze 20.000 de locuri de muncă la nivel local în următorul deceniu.
Macron a descris hub-ul ca un exemplu de „lucru care funcţionează“. Însă eforturile sale de a lansa o reindustrializare verde nu i-au impresionat pe alegători. „Aceste locuri de muncă noi vor ajunge să fie luate de oameni cu pregătire mai bună sau de muncitori aduşi de companii“, spunea înainte de alegeri ospătăriţa Victoria Lesieu, în vârstă de 20 de ani.
Tânăra nu are studii superioare şi nici loc de muncă stabil. Ca ea sunt mulţi, o consecinţă a dispariţiei din zona a industriei oţelului şi a mineritului. Lesieu spune că a aplicat pentru sute de locuri de muncă afişate de firmele nou venite, dar fără succes.
Oficialităţile locale se laudă că investesc în pregătire profesională, dar spun şi că aducerea de forţă de muncă din alte părţi este ceva inevitabil. Se estimează că veneticii vor avea nevoie de cel puţin 12.000 de locuinţe în următorii zece ani. Acest lucru va pune presiune şi pe sistemul de transport. Lesieu a votat pentru le Pen în 2022 şi spune că şi-a pierdut speranţa într-un viitor mai bun, chiar dacă investitorii au început de mult să vină în zonă.
Ea dă vina pe Macron. „N-a făcut niciodată nimic pentru noi.“ RN, în schimb, mizează pe politici anti-imigraţioniste şi naţionaliste. Iar acestea prind în nordul extrem al Franţei, în Hauts-de-France, regiune cu 6 milioane de locuitori şi cu cea mai mare rată a şomajului din ţară. Cândva, Hauts-de-France a avut cea mai concentrată industrie.
Declinul a început în anii 1960, odată cu restrângerea activităţilor economice tradiţionale. Sărăcia şi şomajul i-au împins pe alegători către Le Pen, care şi-a stabilit acolo arena principală de luptă electorală. Mulţi dintre alegătorii ei i-au susţinut pe socialişti sau pe comunişti sau au avut părinţi de stânga. Dunkerque este al treilea port ca mărime din Franţa.
Fostul primar Patrice Vergriete a căutat să-l reorienteze economic în urma cu un deceniu, pariind pe economia verde şi pe investiţiile pe care schimbarea le-ar atrage. „Ajunsesem într-o văgăună, aşa că am încercat să lăsăm în urmă industria de secol XX şi să ne înverzim înaintea altora“, povesteşte Vergriete, ajunsă între timp ministrul transporturilor în guvernul Macron.
Multe proiecte au fost finanţate parţial cu fonduri europene. Investitori precum Verkor au fost atraşi de portul de mare adâncime, de reţeaua feroviară şi de apropierea de fabricile de maşini electrice din Franţa şi statele vecine, dar şi de sprijinul financiar asigurat de stat. ProLogium Technology, producător de baterii din Taiwan, a promis să investească 5,2 miliarde euro într-o uzină uriaşă.
Grupul nuclear francez Orano şi XTC New Energy Materials din China au ales zona pentru a produce componente. Pe partea de turism, promenada de pe malul mării a fost refăcută, cu restaurante şi cafenele presărare deasupra plajelor. Au apărut hoteluri noi, iar trannsportul în comun este gratuit. Pe Brahim, şofer de Uber cu origini africane, toate acestea nu l-au impresionat. El este convins că Le Pen merită o şansă, chiar dacă mesajele sale sunt contra imigranţilor.
