Ofensiva tarifară a lui Donald Trump asupra comerţului mondial a atras din partea Chinei un răspuns dur. Sunt aşteptate şi alte riposte, printre care ale UE, dar şi răspunsul administraţiei americane la acestea şi tot aşa. Beijingul îndeamnă naţiunile lumii la luptă în războiul comercial pe care SUA l-au provocat. Însă înainte ca taxele vamale ale lui Trump să devină un război comercial mondial în toată regula, creşte incertitudinea.
Pieţele de capital au reacţionat la ea ca la o criză economică adevărată, cu scăderi accentuate în Asia şi declin în Europa. Sunt pedepsite companii de toate felurile, de la cel mai mare producător de armament din Germania la cea mai mare bancă din Ungaria. Au ieşit în evidenţă scăderile coloşilor industriali germani. În Europa de Est este aşteptat desantul producătorilor vest-europeni pentru care taxele vamale ale administraţiei Trump vor face ca piaţa americană să le fie inaccesibilă.
Analiştii vorbesc de posibilitatea ca în UE inflaţia să se tranforme în deflaţie, ca scăderea dobânzilor să accelereze şi ca mediul economic să fie văzut ca mai stabil decât cel din SUA. Dacă Trump îşi menţine suprataxele vamale. Şi dacă UE nu-şi pune singură beţe în roate, aşa cum sunt considerate că îşi fac acum SUA.
Pe bursele de acţiuni asiatice, începutul de săptămână a primit un nume de coşmar, lunea neagră. Panica şi haosul s-au instalat şi pe pieţele de capital europene. Preţurile petrolului, ale energiei în general şi materiilor prime industriale au scăzut. Cotaţiile aurului, un activ-adăpost, au crescut. Yieldul obligaţiunilor germane cu scadenţa la zece ani – şi ele considerate active-adăpost – s-a retras. Pieţele au reacţionat la suprataxele vamale anunţate de preşedintele american Donald Trump săptămâna trecută şi impuse lumii întregi ca şi cum este deja criză economică. Crize mai mari sau mai mici se anunţă. Pentru SUA, analiştii văd probabilitate în creştere de recesiune şi de accelerare a inflaţiei din cauza taxelor vamale. De asemenea, noua politică comercială a Washingtonului arată cât de vulnerabile sunt marile companii americane pe pieţele externe.
În Europa prinde contur ideea suprataxării veniturilor giganţilor de tehnologie americani şi a suprareglementării sectorului. Consumatorii vest-europeni reacţionează la tarifele lui Trump cu boicotarea produselor americane. Legat de Germania, considerată de unii strategi ca principala ţintă europeană a taxelor vamale, analiştii cred că a crescut probabilitatea intrării economiei într-o nouă recesiune. Însă guvernele europene au încă de arătat unitate în stabilirea unui răspuns la ofensiva tarifară americană. Dintre statele puternice ale lumii, doar China şi Canada au răspuns până luni cu măsuri dure la protecţionismul lui Trump.
Beijingul a impus taxe vamale de 34% pe toate produsele importate din SUA. Este aceeaşi cotă cu tarifele reciproce anunţate de administraţia americană pentru importurile din China.
În plus, guvernul chinez a anunţat înăsprirea controalelor asupra exporturilor de pământuri rare, arătând astfel cum îşi poate folosi monopolul global pe furnizarea acestor materii prime ca armă în războaie comerciale. În acelaşi timp, a îndemnat alte naţiuni să lupte contra tarifelor SUA.
Pe de altă parte, India, una din marile economii emergente ale lumii, a anunţat că nu va riposta. La fel au făcut şi alte economii. Israelul speră la un tratament preferenţial din partea Washingtonului. Taiwanul, ameninţat militar de China, este dispus la concesii mari. Washingotnul spune că zeci de guverne stau la coadă pentru a negocia cu SUA. Şi aici este problema, că nimic nu este sigur. În comerţ, Trump nu a blocat importurile Americii din alte state, ci doar le-a făcut, teoretic, mai scumpe pe o piaţă supracompetitivă.
Iar astfel perturbă ordinea comercială cu greu stabilită în alte părţi. În SUA, a creat riscuri de recesiune şi de accelerare a inflaţiei pe care le minimalizează. În Europa este altă poveste. În zona euro, creşterea dramatică a incertitudinilor se poate înrăutăţi, a spus Isabel Schnabel, oficial de rang înalt al BCE. Şeful băncii centrale a Greciei a explicat că taxele vamale ale lui Trump pot reprezenta o măsură deflaţionistă pentru zona euro.
Dar astfel de şocuri ajung şi în restul UE, inclusiv în Europa de Est, având efecte mixte. Cel puţin o parte din producţia europeană care nu îşi mai găseşte cumpărători în SUA va rămâne în Europa, fiind îndreptată spre pieţe noi, cum ar fi cele est-europene, mai ieftine. Producătorii vest-europeni vor fi obligaţi să vândă mai ieftin, spre câştigul consumatorului. Însă vor pune presiune pe producătorii locali. Potrivit Comisiei Europene, SUA reprezintă a doua piaţă ca mărime pentru exporturile agricole şi de alimente ale UE, după Marea Britanie şi înaintea Elveţiei.
Produsele vândute în SUA reprezintă 13% din total. Anul trecut, valoarea acestora a fost de 25 miliarde euro. Şi SUA au agricultură şi industrie agroalimentară şi de aceea pe această piaţă se îndreaptă produse cu valoare mai mare dată de anumite caracteristici, cum ar fi uleiul de măsline, vinurile, brânza şi băuturile alcoolice. Toate acestea sunt suprataxate la vamă cu 20%.
Producătrorii de vinuri californieni abia aşteaptă să vadă cum produsele europene dispar de pe rafturile unde tronează vinuri franceze, italiene, spaniole şi chiar ungureşti. În 2024 SUA au importat vinuri europene de 5 miliarde euro, jumătate venind din Franţa.
Problema este că în Europa este supraproducţie de vin, cauzată de schimbările climatice şi de schimbările din comportamentul consumatorului. Dacă în SUA vine recesiunea, iar preţurile cresc, produsele scumpe vor fi mai vulnerabile. Unii exportatori sunt mai expuşi. Irlanda, spre exemplu, îşi trimite peste 40% din exporturile de băuturi alcoolice în SUA.
La ulei de măsline, Spania şi Italia sunt cele mai afectate. Produsele lor pot fi înlocuite cu ulei mai ieftin din Turcia şi Maroc, pentru care taxele vamale reciproce sunt de doar 10%. Sub asaltul tarifelor americane, fermierii vest-europeni vor fi obligaţi să caute noi pieţe. Până se reorientează, cele mai la îndemână sunt cele est-europene, mai ieftine.
Cu o bogăţie nedorită de produse europene, piaţa europenă s-ar putea confrunta cu efecte deflaţioniste moderate, pe lângă scăderea producţiei şi exporturilor, cred strategii de la Institutul Kiel pentru Economie Globală. BCE ar putea reacţiona prin accelerarea ritmului de scădere a dobânzilor, iar creditul mai ieftin, energia mai ieftină şi mediul economic mai predictibil, dacă este comparat cu cel din SUA, vor face din zona euro şi UE o regiune mai atractivă pentru afaceri şi investiţii.
În privinţa Europei de Est, sunt analişti care continuă să asigure că producătorii industriali vestici nu vor renunţa la a produce aici deoarece este mai ieftin. Dar nu toată lumea este optimistă. Analiştii de la ING cred că Europa îşi trăieşte „cel mai urât coşmar economic“.
