Pentru Pakistan, problemele economice şi inflaţia galopantă devin un mix prea toxic. Costurile de finanţare ale statului pe pieţele internaţionale au scăpat de sub control şi se îndreaptă spre niveluri nesustenabile, iar investitorii sunt atenţi dacă nu cumva această ţară îi va urma Sri Lankăi în default.
Sri Lanka este o economie mică şi săracă. Pakistanul nu este nici el mare, dar este un stat cu arsenal nuclear şi important în jocurile geopolitice din regiune: ţine contră Indiei, a fost considerat aliat al SUA şi tinde să se apropie de China. La stabilitate politică nu excelează.
Însă investitorii sunt în alertă şi în cealaltă parte a planetei. Americanii au datorii record în timp ce Rezerva Federală împinge tot mai sus dobânzile, adică preţul datoriei. Pentru debitorii cu venituri mici, povara ar putea deveni prea mare. Astfel, pot să apară crăpături pe piaţa creditului.
Semne de tensiune au apărut. Dacă inflaţia nu cedează şi Fed se va duce tot mai sus cu dobânzile, pericolul va creşte. SUA sunt cea mai mare economie a lumii, iar de acolo a mai pornit o criză financiară care a devenit mondială. Deocamdată, o altă piaţă-barometru pentru economie, cea a muncii, rezistă exemplar.
Datoriile produc din nou probleme şi se alătură multitudinii de crize cu care se confruntă ţări mari sau mici, slabe sau puternice. Nici China nu a scăpat, trecând prin prima ei criză a datoriilor pe care tot ea le-a încurajat în alte economii. Iniţiativa Belt and Road, un proiect de suflet al preşedintelui Xi Jinping prin care Partidul Comunist încearcă să extindă influenţa comercială, politică şi financiară a Chinei prin construirea de infrastructură, se împiedică de creşterea numărului de cazuri de intrare în incapacitate de plată.
În aceste condiţii, Beijingul este nevoit să ofere credite de urgenţă ţărilor cu probleme financiare, scrie Financial Times. În urmă cu doar cinci ani, liderul chinez se lăuda că Iniţiativa Belt and Road este proiectul secolului. De voie, de nevoie, Beijingul a devenit un pompier financiar.
În ceea ce priveşte Pakistanul, Bloomberg scrie că obligaţiunile guvernamentale emise pentru străinătate cu termene de maturitate în 2024, 2025 şi 2026 sunt tranzacţionate la cote de pericol. Obligaţiunile acestei ţări se numără printre cele cu cele mai slabe evoluţii anul acesta din grupul economiilor emergente.
Este un semn că investitorii tind să creadă că datoriile au devenit prea grele pentru anumite ţări în curs de dezvoltare. Scumpirea la nivel mondial a energiei şi alimentelor de când Rusia a invadat Ucraina în februarie a hrănit inflaţia produsă de blocajele din pandemie şi a dus la lărgirea deficitelor comerciale ale Pakistanului şi ale altor economii care depind de importuri pentru resurse vitale.
Dar Pakistanul nu mai are rezerve valutare decât pentru două luni şi se întrevede o criză de lichiditate. „În criza ucraineană, Pakistanul n-a pornit de pe o poziţie bună“, spune Gareth Leather, analist la Capital Economics. „Explozia preţurilor materiilor prime a dus la o deteriorare rapidă a contului curent şi la creşterea cheltuielilor guvernamentale.“ Există însă speranţa ca un pachet de bailout de la FMI şi alte forme de sprijin financiar să ajute Pakistanul să evite defaultul. Dar în aceeaşi situaţie sunt şi alte state, Ghana, din Africa, fiind unul dintre ele.
În SUA, nivelul datoriei gospodăriilor americane a crescut vertiginos în acest an, deoarece americanii se împrumută mai mult pentru a-şi plăti locuinţele şi maşinile din ce în ce mai scumpe.
Nu este vorba doar de bunuri scumpe: chiriile sunt în creştere, precum şi preţurile benzinei şi alimentelor. Acestea i-au împins pe consumatori să se bazeze mai mult pe cardurile de credit. O analiză a Fed New York arată că gospodăriile americane aveau datorii record de 16 miliarde de dolari în al doilea trimestru al acestui an, o creştere de aproximativ 2 miliarde de dolari faţă de nivelul de dinainte de pandemie.
Deocamdată, creditele cu întârziere la plată sunt la un nivel scăzut, de aproximativ 2,7%, iar marii creditori, inclusiv băncile, nu au înregistrat încă o creştere semnificativă a pierderilor din creditele de consum. Şomajul a stat constant la minimele anterioare pandemiei, iar americanii au continuat să simtă beneficiile stimulentelor financiare guvernamentale.
Dar, în timp ce numărul creditelor cu probleme stagnează şi sunt mai mici decât erau când a început pandemia, compoziţia s-a schimbat. O pondere din ce în ce mai mare o au acum stadiile incipiente ale delincvenţei, potrivit datelor Fed New York, ceea ce ar putea semnala apariţia unor probleme. Acestea pot fi observate în special la împrumuturile cu carduri de credit şi pentru automobile, unde delincvenţa creşte în zona veniturilor mici şi în rândul celebrilor debitori subprime – cu bonitate redusă.
