Generaţia Z, prima generaţie care a crescut în era internetului, se află în prima linie a protestelor anti-guvernamentale din mai multe ţări din Asia, Africa şi America de Sud. Madagascar şi Maroc sunt ultimele ţări afectate de aceste mişcări conduse de tineri, care folosesc instrumente digitale pentru a-şi comunica furia faţă de corupţie şi serviciile sociale subfinanţate, notează France24.
Tinerii ies în stradă în masă pentru a-şi exprima nemulţumirea cu privire la diverse aspecte legate de modul în care le sunt conduse ţările, de la penurii severe de apă şi energie în Madagascar la acces limitat la educaţie şi servicii medicale în Maroc şi scandaluri de corupţie în Nepal şi Peru.
În ultima lună, demonstraţiile au dus la căderea unui guvern şi au contribuit la dizolvarea altuia, soldându-se de asemenea cu sute de arestări, răniţi şi zeci de morţi.
Demonstraţii similare au avut loc în Kenya, Indonezia şi Filipine în ultimele luni, evidenţiind influenţa în creştere a unei noi generaţii de adulţi tineri în viaţa publică din întreaga lume, notează Time.
Generaţiile mai tinere devin actori mai vizibili în viaţa publică, folosindu-se de platforme digitale, referinţe culturale şi solidaritate transnaţională.
În Maroc, proteste antiguvernamentale alimentate de nemulţumirea legată de faptul că guvernul ţării investeşte în pregătirile pentru Cupa Mondială din 2030 în loc de servicii publice sunt în desfăşurare de o săptămână.
Un grup supranumit „Gen Z 212“, o referire la codul telefonic al ţării, a lansat mişcarea de protest cu postări pe social media în care se cer servicii mai bune de educaţie şi sănătate. Premierul Aziz Akhannouch a anunţat că este pregătit pentru dialog, însă protestatarii îi cer demisia.
Protestele vin în condiţiile în care peste o treime din tinerii din Maroc cu vârste de sub 25 de ani nu au un loc de muncă.
În Madagascar, mişcarea de protest a început pe social media sub denumirea „Gen Z Madagascar“, un grup neoficial alcătuit în principal din tineri şi studenţi. Deşi tinerii reprezintă majoritatea copleşitoare a populaţiei ţării, GenZ nu a mai jucat până acum un rol atât de activ într-o mişcare de protest locală, scrie France24.
Deşi dispune de resurse naturale considerabile, Madagascar are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din lume, o infrastructură deficitară şi este vulnerabil la şocuri climatice. Factorul declanşator al protestelor actuale au fost penuriile de electricitate şi apă care subminează viaţa de zi cu zi şi activitatea economică.
Preşedintele ţării Andry Rajoelina a dizolvat guvernul la începutul săptămânii trecute.
În Peru, acuzaţiile de corupţie, nesiguranţă economică şi abuzuri au contribuit de asemenea la demonstraţii în masă ale tinerilor. Mulţi peruvieni cer demisia preşedintelui Dina Boluarte.
În Nepal, guvernul a fost răsturnat în câteva zile în urma unor proteste similare. Filipine, Indonezia, Bangladesh, Sri Lanka şi Kenya se confruntă la rândul lor cu mişcări de protest asemănătoare.
„Poate că Generaţia Z nu are încă o agendă politică formalizată, dar aceasta a schimbat deja termenii dezbaterii, pornind de la ideea că nu mai este vorba de supravieţuirea într-un sistem eşuat, ci de transformarea radicală a acestuia“, arată Katakandriana Rafitoson, vicepreşedinte al ONG-ului Transparency International.
„Aceasta nu este o revoltă trecătoare, ci o schimbare generaţională profundă, aflată în curs de desfăşurare. S-ar putea să asistăm astăzi la un punct de cotitură la nivel global“.
