Astfel, dacă nemţii au investit 383 miliarde de euro peste hotare, ţara lor nu a primit decât 152 miliarde de euro.
Cauza principală este politica monetară a Băncii Centrale Europene care, provocând o scădere masivă a dobânzilor germane, a trimis investitorii în căutare de randamente. Astfel, aceştia au renunţat la titluri germane pentru a investi în active cu randamente mai bune. Drept urmare, „după ieşiri de portofoliu de 75 miliarde de euro în 2015, ieşirile de capital au atins 111 miliarde de euro anul trecut, un record“, potrivit S&P.
Investitorii germani au continuat să cumpere active străine, dintre care acţiuni şi obligaţiuni de 96 de miliarde, achiziţiile atingând nivelul de 380 de miliarde de euro anul trecut. În acelaşi timp, aceştia s-au dovedit mai selectivi. „Între 2008 şi 2016, aceştia şi-au scos din portofolii titluri greceşti, portugheze, italiene şi spaniole în valoare de 67 miliarde de euro“, notează S&P.
Prin comparaţie, între 2000 şi 2007 achiziţiile de astfel de titluri depăşiseră 220 miliarde de euro.
Achiziţiile nemţilor s-au orientat în schimb către ţările sigure, începând cu cele aflate în centrul zonei euro, care au beneficiat în medie de 60% din fluxuri în perioada 2008-2016.
Belgia şi Luxemburgul au atras 40% din investiţiile totale realizate de nemţi peste hotare în perioada respectivă. Asta chiar dacă, după cum estimează S&P, „aceste fluxuri de capital au fost redirijate către alte ţări prin intermediul fondurilor de investiţii“.
În afara zonei euro, Elveţia, Danemarca şi Suedia au atras de asemenea investiţii germane. La polul opus s-a aflat Marea Britanie, care a înregistrat o scădere semnificativă a investiţiilor germane. Fluxurile către City au scăzut de la 14% în perioada 2000-2007 la 3% în perioada 2008-2016. O scădere care s-ar explica parţial prin prisma incertitudinilor politice legate de Brexit, potrivit S&P.
