"M-am gandit foarte mult la aceasta actiune, dandu-mi seama ca vand bucata cu bucata pamantul pentru care bunicul meu a luptat", a declarat Viitikko, care in noiembrie a vandut un teren de 21 de hectare pe o insula finlandeza si, mai tarziu, o casa in Savolinna, la nord de Helsinki. "Totusi, in aceasta situatie, cineva trebuia sa vanda. De ce nu eu?", a adaugat aceasta.
In conditiile in care Rusia inregistreaza un ritm accelerat de crestere economica, din ce in ce mai multi rusi se orienteaza spre proprietati din Finlanda, tara a carei granita se afla la doar 200 de kilometri de Sankt Petersburg, cel de-al doilea oras ca marime din fosta tara sovietica. Iar pe soselele din estul Finlandei SUV-urile noile cumparatori se amesteca printre automobilele detinute de localnici, in buna masura marci precum Toyota sau Volkswagen.
Rusii au cheltuit anul trecut 76 de milioane de euro pentru proprietati achizitionate in Finlanda, ceea ce inseamna trei sferturi din valoarea proprietatilor achizitionate de straini in aceasta tara.
Aceasta situatie reprezinta insa o sabie cu doua taisuri pentru Finlanda, in conditiile in care Rusia - o tara cu un teritoriu de 50 de ori mai intins si cu o populatie de 27 de ori mai numeroasa - devine din ce in ce mai puternica pe plan european.
Finlandezii se bucura de sumele de bani provenite din Rusia, iar mediul politic pare ca incearca sa mentina aceasta situatie. In acest sens, primul-ministru Matti Vanhanen a evitat sa condamne invazia recenta a Rusiei in Georgia, mentionand ca autoritatile de la Helsinki doresc sa fie "cat mai echilibrate cu putinta".
De fapt, Rusia reprezinta unul din motivele pentru care Finlanda a stat departe de NATO, fiind una din cele sase tari membre ale Uniunii Europene care nu fac parte din organizatia nord-atlantica. De asemenea, Finlanda sprijina incercarea Rusiei de a intra in Organizatia Mondiala a Comertului, dar si proiectul unui gazoduct construit pe sub Marea Baltica si care sa faca legatura intre Rusia si piata germana.
Si asta in conditiile in care aproape 70% din importurile de energie ale Finlandei provin din fosta republica sovietica, potrivit statisticilor oficiale. Iar in primul trimestru al acestui an, Rusia a devenit cel mai mare partener comercial al statului baltic.
La granita ruso-finlandeza, camioanele rusesti se intind pe cativa kilometri, spre disperarea localnicilor. "Camioanele reprezinta un pericol. Nici macar nu a trecut multa vreme de cand drumurile au fost modernizate, ca au fost deja transformate in parcari pentru camioanele rusesti", spune Reijo Litmanen, localnic din Lappeenranta.
Explozia schimburilor comerciale dintre cele doua tari vine la sase decenii dupa incheierea a doua razboaie purtate de acestea. Tratatul de Pace de la Paris din 1947, care a incheiat cel de-al Doilea Razboi Mondial, prevedea cedarea de catre Finlanda a unui teritoriu de marimea Danemarcei si reparatii de razboi in valoare de 300 de milioane de razboi. In timpul razboiului rece Finlanda s-a situat pe o pozitie de neutralitate.
In timp ce Finlanda a aderat la Uniunea Europeana, in incercarea de a se apropia de Occident si de a-si asigura o umbrela de securitate, acest scop nu a fost niciodata mentionat in mod oficial, spune Liisa Jaakonsaari, membru al Parlamentului de la Helsinki inca din 1979. "Nu am reactionat in aceasta maniera in fata niciunei alte tari", a declarat Jaakonsaari, adaugand ca "exista o sensibilitate prea mare cand vine vorba de Rusia".
In mare parte, strategia Finlandei a fost aceea de a mentine relatii amiabile cu vecinul sau de la est, dar aceasta nu a functionat intotdeauna. De exemplu, Rusia a impus o serie de taxe pentru materialul lemnos importat din Finlanda, in incercarea de a-si moderniza industria hartiei. Pentru industria forestiera finlandeza care se bazeaza in proportie de 16% pe exporturile catre Rusia, tarifele impuse de autoritatile de la Moscova vor majora costurile pe care jucatorii din domeniu le au de suportat cu 150 de milioane de euro in fiecare an.
"Cred ca este foarte clar faptul ca strategia adoptata de Finlanda nu a dat rezultatele scontate", a declarat Risto Penttilae, directorul formului economic EVA din Helsinki. "Din perspectiva Rusiei, Finlanda este un stat mic si nesemnificativ", a adaugat acesta.
Nu insa si pentru investitorii rusi de pe piata imobiliara. In Savolinna, la 335 de kilometri nord-est de Helsinki, rusii au achizitionat 15% din proprietatile tranzactionate anul trecut, potrivit statisticilor oficiale.
"Sunt extrem de ocupata in aceasta perioada", spune Tatiana Ivanova, care se ocupa de intermedierea tranzactiilor intre cumparatorii rusi si agentiile imobiliare finlandeze. "Achizitiile efectuate de rusi au crescut semnificativ in conditiile in care in urma cu doar cinci ani acestea erau aproape inexistente", a adaugat aceasta.
In Taipalsaari, la cativa kilometri de granita, primarul Jari Willman spune ca influxul de cumparatori rusi nu este tocmai un lucru pozitiv. "Preturile au urcat foarte mult in ultima vreme", a declarat Willman, adaugand ca datorita faptului ca locuintele achizitionate de rusi sunt folosite doar vara, "casele raman intunecate, zapada nu este indepartata de pe acoperisuri, iar orasul nu are niciun beneficiu economic".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
