Business Internaţional

Din lac în puţ: Grecii trebuie să-şi vândă ţara pentru a-şi plăti creditorii, guvernul şi-a pierdut suveranitatea, iar sistemul bancar se reconfigurează

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Eram pregătit să ies afară din negocieri şi să anunţ că Europa se apropie de o catastrofă din cauza a 2,5 miliarde euro“. Asupra acestei sume, reprezentând bani din privatizări alocaţi investiţiilor, nu se înţelegeau Tsipras şi Merkel.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Eram pregătit să ies afară din negocieri şi să anunţ că Europa se apropie de o catastrofă din cauza a 2,5 miliarde euro“. Asupra acestei sume, reprezentând bani din privatizări alocaţi investiţiilor, nu se înţelegeau Tsipras şi Merkel.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.07.2015, 00:07 6436
Ceea ce înainte de autodeclarata revoltă antiausteritate premierul grec Alexis Tsipras a promis că nu va face trebuie acum să facă pentru ca ţara sa şi băncile greceşti să primească banii care le vor ţine în zona euro.
 
Citiţi şi
 

Pentru că şi-a pierdut credibilitatea în ochii creditorilor, guvernul de la Atena şi-a pierdut şi dreptul a de a decide în chestiunile importante ale ţării. Băncile se vor redeschide astăzi, după o vacanţă bancară prelungită, dar restricţiile de capital rămân, deşi mai relaxate, iar in sistemul bancar se face deja simţită o reechilibrare a forţelor. În plus, femeile de serviciu din ministere, date afară de fostele guverne pentru reducerea cheltuielilor şi reangajate cu sursel şi trâmbiţe de Tsipras ca sfidare la adresa austerităţii cerute de creditori, au rămas din nou fără loc de muncă.

Grecia trebuie să strângă 50 de miliarde de euro din vânzarea activelor de stat din turism, din industria navală şi telecomunicaţii, care vor fi plasate într-un fond de privatizare în conformitate cu acordul convenit cu creditorii. 50 miliarde dolari poate părea o sumă exagerată având în vedere că Grecia a obţi­nut 3,5 miliarde de euro din privatizări din 2011 până în prezent. Oponenţii privatizărilor spun că acestea reduc siguranţa locului de muncă şi transferă avuţia la elita bogată.

Activele pe care le poate vinde guvernul includ participaţii deţinute de stat la noul aeroport al Atenei, la porturile Pireu şi Salonic, la compania energetică Hellenic Petroleum şi la Public Power Corp., cea mai mare companie de electricitate din Grecia, scrie The New York Times. De vânzare ar putea fi rezerve marine de petrol şi gaze naturale şi acţiuni deţinute la bănci de 7,5 miliarde euro (valoarea acestor active depinde de evoluţia lor pe bursă). Fondul de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene, care are responsabilitatea privatizărilor, deţine, de asemenea, terenuri pe frumoasele insule greceşti, un castel pe insula Corfu şi mai multe clădiri în Atena şi în alte părţi ale ţării.

 

„Bijuteriile coroanei“

Banca naţională are în proprietate complexul Astir Palace Resort (un hotel de lux, facilităţi pe plajă şi restaurante) de la Marea Egee, considerat „bijuteria coronei“ din industria turismului, notează Bloomberg.

Între activele care ar putea fi incluse în fondul de privatizare se află şi o participaţie de 10% la Hellenic Telecommunications Organization (OTE), acţionarul majoritar al Telekom Romania Communications şi Telekom Romania Mobile Communications (fostele Romtelecom şi Cosmote România).

În sectorul bancar, Eurobank a cumpărat la preţul simbolic de 1 euro reţeaua de 83 de unităţi pe care Alpha Bank o are în Bulgaria. Achiziţia a fost făcută în contextul angajamentului băncilor greceşti de a se restructura, potrivit Kathimerini. Băncile greceşti nu mai au altă sursă sigură de capital decât fondurile de urgenţă ale BCE. În Cipru, planul de re­structurare a sectorului bancar a însemnat reducerea acestuia la jumătate.

Pentru a împiedica ajungerea în faliment a băncilor greceşti din cauza retragerilor masive de depozite, guvernul a închis băncile şi a impus controale de capital timp de trei săptămâni. Impactul avut pe pieţe de aceste măsuri este estimat la 3 miliarde euro, excluzând turismul, iar aceasta într-o economie deja slăbită. Doar retailerii au pierdut 600 de milioane euro.

 

Ce a cerut guvernul de la Atena grecilor să accepte sau să respingă la referendum

  • Guvernul se angajează să reevalueze până în octombrie 2015, cu participarea Băncii Mondiale, sistemul de siguranţă socială, inclusiv alocaţiile pentru familii şi pentru persoanele cu dizabilităţi astfel încât să fie generate economii de 0,5% din PIB anual care vor servi ca bază pentru reproiectarea sistemului de siguranţă socială care să includă retragerea graduală a schemei venitului minim garantat până în ianuarie 2016.

  • Guvernul trebuie să urmeze o nouă cale fiscală bazată pe ţinte de surplus bugetar primar de 1, 2, 3 şi 3,5% din PIB în 2015, 2016, 2017, 2018 şi mai departe.

  • Guvernul trebuie să-şi bazeze strategia fiscală de măsuri care să includă simplificarea sistemului TVA, generând venituri adiţionale de 1% din PIB, şi reforme structurale în sistemul de pensii care să aducă economii de 1% din PIB în 2016. 

  • Reforma TVA:

      - Grecia are un sistem TVA foarte fragmentat. Pentru a-şi respecta promisiunea de a îmbunătăţi colectarea TVA, autorităţile trebuie să adopte legislaţie prin care să se lărgească baza de taxare la un nivel standard de 23%, care va include restaurante, hoteluri şi activităţile de catering;

      - pentru a proteja venitul disponibil al gospodăriilor modeste şi sărace, va exista o TVA redusă de 13% pentru acoperirea unei game limitate de bunuri şi servicii, inclusiv energie, alimente de bază, apă şi canalizare. Va exista, de asemenea, o TVA superredusă de 6% pentru produse farmaceutice, cărţi şi teatru;

      - reforma va elimina discounturile, inclusiv din insule, va scoate mai bine în evidenţă excepţiile şi va majora taxa pe asigurări;

      - creşterea TVA va fi reanalizată la sfârşitul anului 2016, cu condiţia ca venituri echivalente adiţionale să fie colectate datorită măsurilor luate contra evaziunii fiscale şi pentru îmbunătăţirea colectării TVA;

  • Reforma pensiilor:

      - Trebuie adoptată după 30 iunie 2015 legislaţie pentru descurajarea pensionării anticipate prin ajustarea penalităţilor şi prin eliminarea excepţiilor de la vârsta legală de pensionare şi adaptarea progresivă a limitei legale a vârstei de pensionare de 67 de ani, respectiv 62 de ani şi 40 de ani de contribuţii până în 2022. Retragerile din fondul de asigurări sociale vor atrage penalizări anuale pentru cei afectaţi de prelungirea perioadei de pensionare cu echivalentul a 10 puncte peste penalizarea actuală de 6%;

      - eliminarea graduală a subvenţiei de solidaritate acordate tuturor pensionarilor până în decembrie 2019. Aceasta va începe imediat în privinţa primilor 20% din beneficiari;

      - majorarea contribuţiilor la asigurările de sănătate plătite de pensionari la media de 6% şi extinderea majorării la pensiile suplimentare;

      - guvernul va adopta legislaţia necesară pentru contrabalansarea totală a impactului fiscal al implementării deciziei recente a Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor din 2012;

  • Măsuri bugetare adiţionale:

      - eliminarea posibilităţilor de a face evaziune fiscală (spre exemplu definirea mai clară a statutului de fermier), măsuri pentru creşterea taxei pe profit în 2015 şi cererea unei plăţi în avans de 100% pentru impozitul pe profit, eliminarea regimului fiscal preferenţial aplicat fermierilor din codul fiscal, creşterea suprataxei de solidaritate, reformarea codului fiscal;

      - eliminarea subvenţiilor pentru acciza pe motorină pentru fermieri şi un sistem mai riguros de alegere a celor care beneficiază de subvenţii pentru păcura pentru încălzire;

      - reducerea cu 400 de milioane de euro a limitei cheltuielilor militare, reducerea personalului şi a achiziţiilor publice; 

      - majorarea din 2016 a impozitului pe profit de la 26% la 28%;

      - introducerea unei taxe pe publicitatea televizată şi organizarea de licitaţii publice pentru achiziţionarea licenţelor de televiziune în schimbul unor comisioane pentru achiziţia şi folosirea frecvenţelor relevante;

      - extinderea implementării taxei pe lux asupra navelor recreaţionale care depăşesc 10 metri şi majorarea acestei taxe de la 10% la 13%;

      - ajustarea taxelor pe proprietate dacă este cazul astfel încât să se garanteze venituri din aceste taxe de 2,65 miliarde euro în 2015 şi 2016;

      - lansarea unui proces de licitaţii pentru emiterea de licenţe 4G şi 5G;

      - majorarea ratei taxei pe tonaj şi retragerea tratamentelor speciale de impozitare de care beneficiază industria transporturilor navale;

      - reducerea preţurilor medicamentelor generice şi care nu mai au patent prin eliminarea clauzelor care le exceptează de la aceasta şi limitarea preţurilor testelor de diagnoză.

  • Reforma administraţiei fiscale:

      - adoptarea legislaţiei pentru stabilirea unei agenţii independente a taxelor şi vămilor, care să devină complet funcţională până în iunie 2016;

      - consolidarea rapidă a capacităţilor administraţiei fiscale în special în privinţa lichidărilor şi colectării taxelor de la datornicii mari;

      - combaterea contrabandei cu combustibil prin măsuri legislative care să faciliteze localizarea rezervoarelor de stocare, fixe şi mobile, folosite pentru mutarea combustibilului de contrabandă;

      - promovarea folosirii practicilor privind plăţile electronice.

  • Piaţa muncii:

      - autorităţile vor revizui, printr-un proces de consultaţie, cadrul existent al concedierilor colective, al acţiunilor sindicale şi negocierilor colective pentru a lua în considerare cele mai bune practice europene;

      - autorităţile vor acţiona pentru a combate munca la negru pentru a întări competitivitatea firmelor legale şi pentru a proteja salariaţii şi veniturile din taxe şi din contribuţiile sociale.

  • Pieţele de produs:

      - deschiderea imediată a profesiilor la care accesul este restricţionat şi liberalizarea pieţelor specifice inclusiv pe cea a închirierilor legate de turism şi a transportului cu feribotul;

      - reducerea birocraţiei, inclusiv a cerinţelor orizontale pentru obţinerea licenţelor pentru investiţii şi activităţi cu risc redus.

  • Privatizări:

      - autorităţile greceşti se angajează să aprobe şi să dezvolte un program ambiţios de privatizări;

      - programul de privatizări are ca scop obţinerea de venituri anuale de 1,4 miliarde euro, 3,7 miliarde euro şi 4,2 miliarde euro în 2015, 2016 şi 2017;

      - autorităţile se angajează să privatizeze toate activele din Fondul de Dezvoltare a Activelor al Republicii Elene şi să finalizeze toate acţiunile în curs de desfăşurare;

      - printre alte acţiuni, autorităţile vor face paşi ireversibili pentru vânzarea aeroporturilor regionale, a aeroportului Ellinikon, transferarea acţiunilor OTE la agenţia de privatizare, finalizarea condiţiilor vânzării porturilor Pireu şi Salonic şi a operatorului feroviar.

  • Energie:

      - guvernul va face paşi ireversibili pentru privatizarea companiei de transport al energiei ADMIE.

 

Propunerile finale ale creditorilor care au fost votate de parlamentul grec

  • Summitul euro subliniază nevoia crucială de a reclădi încrederea în autorităţile greceşti ca premisă pentru un viitor posibil acord privind un program ESM.

  • Grecia va cere asistenţă continuă (monitorizare şi finanţare) de la FMI din martie 2016.

  • Înainte de negocierile pentru un nou acord, autorităţile greceşti trebuie să legifereze un prim set de măsuri care cuprinde:

      - fluidizarea sistemului TVA şi lărgirea bazei de impozitare pentru creşterea veniturilor;

      - măsuri pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii ca parte a unui program mai larg de reformă a sistemului de pensii;

      - asigurarea independenţei depline a ELSTAT (institutul naţional de statistică al Greciei);

      - implementarea completă a prevederilor relevante din Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în Uniunea Economică şi Monetară, în special prin Consiliul Fiscal operaţional înainte de finalizarea Memorandumului de Înţelegere şi introducerea de reduceri de cheltuieli semiautomate în caz de deraiere de la ţintele ambiţioase de surplus bugetar primar.

  • În propunerile de reforme, guvernul grec, în acord cu instituţiile UE, trebuie să ţină cont mai ales de:

      - implementarea de reforme ambiţioase privind pensiile şi specificarea politicilor necesare pentru compensarea totală a deciziei Curţii Constituţionale din 2012 privind reforma pensiilor şi pentru implementarea clauzei de deficit zero sau găsirea de măsuri alternative acceptabile până în octombrie 2015;

      - adoptarea de reforme mai ambiţioase privind piaţa de produs, cu accent pe comerţul de duminică, perioadele de vânzare, proprietarii farmaciilor, pe lapte şi brutării şi pe deschiderea profesiilor închise, vitale la nivel macro, cum sunt cele din domeniul transporturilor cu feribotul;

      - pe piaţa energiei trebuie continuată privatizarea operatorului reţelei de transport al electricităţii (ADMIE), dacă nu sunt găsite în acord cu instituţiile UE alternative care să aibă aceleaşi efecte asupra competiţiei;

      - pe piaţa muncii, trebuie să revizuiască şi să modernizeze legislaţia privind negocierile colective, acţiunile sindicale şi, în linie cu practica din UE, concedierile colective;

      - adoptarea paşilor necesari pentru întărirea sectorului financiar, inclusiv acţiuni hotărâte privind creditele neperformante şi măsuri pentru întărirea guvernanţei băncilor şi a Fondului Elen de Stabilitate Financiară, în special prin eliminarea influenţei politice în procesul de numire în funcţie.

  • Pe lângă acestea, autorităţile greceşti trebuie să facă următoarele:

      -  să dezvolte un program cuprinzător de privatizări cu guvernanţă îmbunătăţită. Active greceşti de valoare vor fi transferate într-un fond independent care le va monetiza prin privatizări sau alte moduri. Monetizarea acestor active va fi una dintre sursele de fonduri pentru rambursarea noului credit luat de la ESM şi va genera de-a lungul vieţii acestui împrumut 50 de miliarde de euro, din care 25 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea banilor cu care au fost recapitalizate băncile. 50% din ce mai rămâne va fi folosit pentru reducerea datoriilor, iar restul pentru investiţii. Fondul va fi stabilit în Grecia, va fi condus de autorităţile greceşti sub supravegherea instituţiilor europene;

      - să modernizeze şi să întărească administraţia grecească şi implementarea, sub supravegherea Comisiei Europene, a unui program pentru depolitizarea administraţiei greceşti. Guvernul grec trebuie să se angajeze să reducă şi mai mult costurile administraţiei greceşti, în linie cu un program stabilit cu instituţiile europene; 

      - guvernul trebuie să consulte şi să stabilească cu instituţiile europene toate proiecetele de lege din domeniile relevante înainte ca acestea să fie supuse dezbaterii publice sau să fie înaintate parlamentului grec.

  • Angajamentele de mai sus sunt cerinţele minime pentru începerea negocierilor cu guvernul grec.

  • Summitul euro subliniază că „haircut-uri“ nominale ale datoriei greceşti ies din discuţie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO