În timp ce băncile centrale ale Suediei şi Elveţiei duc cursa dobânzilor negative la un nou nivel de intensitate, OCDE avertizează cât de nocive sunt aceastea, Rezerva Federală americană atrage atenţia asupra pericolelor care pândesc cea mai mare economie a lumii, iar şeful celei mai mari companii de transport naval de marfă se vaită că este mai rău ca în 2008.
Banca centrală a Suediei a tăiat joi dobânda cheie mai agresiv decât s-a anticipat, de la -0,35% la -0,5%, şi a anunţat că este pregătită să facă mai mult pentru a resuscita inflaţia în pofida temerilor că astfel de măsuri alimentează o bulă imobiliară speculativă.
„Perioada de inflaţie slabă va fi mai mare. Aceasta creşte riscul slăbirii încrederii în ţintele de inflaţie şi riscul ca inflaţia să nu ajungă unde vrem noi“, se arată într-un comunicat al Riksbank. Mulţi analişti se tem că banca Suediei rămâne fără muniţie în lupta cu deflaţia.
Separat, preşedintele băncii naţionale elveţiene Thomas Jordan a declarat că nu exclude împingerea dobânzilor mai adânc în teritoriul negativ şi a avertizat că turbulenţele din Europa pot resuscita rolul francului elveţian de activ paravan pe timp de criză. Aprecierea francului a dat multe dureri de cap guvernelor europene, mai ales celor din est, din cauza creditelor luate de populaţie în această monedă.
Întrebat de revista Bilanz dacă instituţia sa ar putea duce dobânzile şi mai jos, Jordan a răspuns: „Am mers destul de departe cu aceste dobânzi negative. În prezent urmărim cu atenţie situaţia. Nu putem exclude nimic“.
În urmă cu un an banca a surprins pieţele abandonând sub presiunile pieţelor plafonul minim de schimb valutar şi introducând dobânzi negative. În afară de Elveţia, Suedia, BCE, Danemarca şi cel mai recent Japonia experi-mentează cu dobânzile negative. William White, consilier de top al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a avertizat într-un interviu acordat Bloomberg că politicile ultrarelaxate ale băncilor centrale sunt un pericol pentru economia globală. Dobânzile negative şi programele de relaxare cantitativă prin achiziţii de active pot avea efecte secundare neintenţionate cum ar fi datorii mai mari atât pentru state, cât şi pentru populaţie, a spus White. „Obiectivul acestor politici s-a schimbat total - încearcă să stimuleze cererea agregată, iar adevărul este că acestea nu sunt capabile s-o facă într-un mod sustenabil. Dacă oamenii ar fi crezut că suntem într-o perioadă de dezîndatorare, s-ar fi construit scena pentru o perioadă de creştere robustă. Nici măcar n-am început.“
Economistul a explicat că dobânzile negative erodează profiturile băncilor, ceva ce nu este de dorit în circumstanţele actuale, când băncile ar trebui să-şi construiască rezerve de capital. „Totul este experimental“, a mai spus el.
Tocmai temerile legate de profitabilitatea băncilor europene sunt unul din factorii care pun cele mai puternice presiuni descendente pe bursele de acţiuni în aceste zile.
În SUA, preşedinta Fed Janet Yellen, audiată de Congres, a avertizat şi ea că scăderea preţurilor acţiunilor şi alte turbulenţe de pe pieţe pot afecta creşterea economică. La fel ar putea face şi tensiunile din China şi din alte economii străine, scrie The Wall Street Journal. Ea a atras atenţia şi asupra faptului că Fed pierde încrederea investitorilor în ceea ce priveşte capacitatea ei de a atinge ţinta de inflaţie, pe care o ratează continuu de peste trei ani.
„Condiţiile financiare din SUA au devenit recent mai puţin favorabile creşterii“, a spus Yellen. Toate acestea, dacă persistă, pot eroda activitatea economică şI piaţa muncii. Ea a nu a menţionat explicit vreo întârziere în creşterea dobânzilor, dar atâtea avertismente le sugerează analiştilor că astfel o să se întâmple.
În declaraţiile ei, lista pericolelor pentru economie este mult mai lungă decât lista cu motive de optimism.
„În timp ce există întotdeauna riscuri de recesiune, şI recunosc că turbulenţele financiare de pe glob pot încetini economia, cred că am vrea să fim mai prudenţI şI să nu ne grăbim cu concluzii despre ce se va întâmpla cu economia americană“, le-a spus Yellen congressmenilor.
Înapoi în Europa, Maersk, cel mai mare transportator maritim de mărfuri, a avertizat că se confruntă cu condiţii semnificativ mai grele decât în criza financiară. Creşterea comerţului mondial a îngheţat, iar compania a înregistrat pierderi uriaşe, scrie Financial Times. Afacerile i s-au „deteriorat masiv“.
„Este mai rău decât în 2008. Preţul petrolului a coborât la minimul pe care l-a stabilit în 2008-2009 şi stă acolo de mult timp şi nu pare că îşi va reveni prea curând. Transportul este jos. Condiţiile externe sunt mult mai grele, dar suntem pregătiţi“, a spus Nils Andersen, CEO-ul Maersk. Cotaţiile companiei sale s-au înjumătăţit în ultimele 10 luni.