Euro şi-a continuat ieri ascensiunea şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul an faţă de dolar, propulsat de comentarii optimiste făcute de preşedintele BCE Mario Draghi, care a sugerat că este pregătit să reducă achiziţiile de active efectuate prin programul de stimulare economică al băncii centrale.
Din partea Rezervei Federale americane, preşedinta Janet Yellen, după ce a lăudat eforturile instituţiei pe care o conduce de a întări rezistenţa economiei şi a sistemului bancar la şocuri distructive, a lăsat să se înţeleagă că o nouă criză este încă posibilă, deşi ea nu crede că va mai prinde una în timpul vieţii ei.
Analiştii amintesc că predecesorul lui Yellen, Ben Bernanke, a devenit faimos spunând despre problemele de pe piaţa ipotecilor subprime că sunt „aduse sub control“. La puţin timp după aceea prăbuşirea pieţei nelichide a titlurilor garantate cu ipoteci a zguduit Wall Street-ul contribuind la cea mai mare criză economică de după Marea Depresiune. Criza s-a propagat rapid şi a devenit una globală. Apoi, când economia americană îşi revenea, zona euro încă se chinuia să supravieţuiască, paralizată de criza datoriilor suverane şi de numeroasele summituri anticriză fără rezultat ale liderilor europeni. BCE a reuşit să salveze euro cu măsuri de reducere a costurilor de finanţare ale economiilor cu probleme.
Vorbind la o conferinţă în Portugalia, Draghi a spus că BCE şi-ar putea ajusta instrumentele de politică monetară precum dobânzile negative şi achiziţiile masive de obligaţiuni pe măsură ce perspectivele economice ale Europei se îmbunătăţesc.
Şeful BCE a explicat că este „încrezător“ că politicile BCE vor readuce presiunile inflaţioniste şi că cicatricele produse de crize se vor vindeca în totalitate, scrie Financial Times.
„Toate semnele arată acum spre întărirea şi răspândirea revenirii în zona euro. Forţele deflaţioniste au fost înlocuite de altele reflaţioniste.“
Comentariile au împins euro la nivelul pe care-l avea înainte de referendumul privind Brexitul faţă de dolar.
Ca pentru a adăuga puţină incertitudine, date ale institutului de statistică al Germaniei publicate ieri arată că preţurile importurilor au scăzut cu 1% în mai luna mai în raport cu aprilie. În ritm anualizat, preţurile au crescut cu peste 4%. Informaţii încurajatoare au venit din Franţa, unde încrederea consumatorilor a crescut în iunie şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, scrie CNBC.
Preşedintele BCE a asigurat că toţi indicatorii sugerează că banca centrală a zonei euro a reuşit să impulsioneze cererea şi că nu este îngrijiorat de slăbiciunea „temporară“ din ultimul timp a inflaţiei, datorată unor factori globali şi unor schimbări pe piaţa muncii în condiţiile în care sunt mai puţine presiuni pe companii pentru majorarea salariilor.
„Putem fi încrezători că politicile noastre funcţionează şi că riscurile (ca pagubele produse de criză să devină permanente) s-au redus“, a spus Draghi. El a indicat însă că BCE trebuie să-şi menţină acţiunile de sprijin.
BCE s-a apropiat de finalul programului său de achiziţii de active prin care cumpără obligaţiuni guvernamentale de 60 de miliarde de euro pe lună. La începutul lunii, instituţia a renunţat la angajamentul că va reduce dobânzile dacă situaţia se înrăutăţeşte. Schimbarea de retorică este considerată un pas important spre retragerea începând cu anul viitor a programului de quantitative easing, care va depăşi pragul de 2.000 de miliarde de euro anul acesta. Părerea generală printre analişti este că la întâlnirea din septembrie instituţia va decide extinderea achiziţiilor de active până în anul următor, dar cu reducerea cantităţilor cumpărate.
Marţi, vicepreşedintele BCE Vitor Constancio a avertizat că diferenţa dintre nivelul actual al producţiei economice şi cel potenţial s-ar putea să fie mai mare decât a crezut la început instituţia sa, notează CNBC.
La Londra, Janet Yellen a asigurat că Fed şi-a învăţat lecţiile din criza financiară şi a adus stabilitate în sistemul bancar. Ea a făcut şi o predicţie îndrăzneaţă, spunând că încă o criză financiară de genul celeia care a explodat în 2008 este puţin probabilă „în timpul vieţii noastre“. Criza care a erupt în septembrie 2008 cu prăbuşirea băncii de investiţii americane Lehman Brothers ar fi putut fi „mai gravă decât Marea Depresiune“ dacă Fed n-ar fi intervenit, a explicat Yellen.
Dolarul s-a depreciat în ultimele zile în raport cu majoritatea monedelor importante ale lumii.
FMI a adaugat un gram de pesimism înrăutăţind prognoza de creştere a economiei americane pentru a reflecta înlăturarea prezumţiei că cea mai mare economie a lumii va beneficia de stimulul fiscal promis de preşedintele Donald Trump. FMI a explicat că SUA vor avea probabil dificultăţi în a atinge ţinta de creştere a lui Trump de 3% pe an în condiţiile în care se confruntă cu probleme variind de la îmbătrânirea populaţiei la creşterea lentă a productivităţii.
