Business Internaţional

Dintre „ciumă şi holeră“, liderii de business din Franţa aleg extrema dreaptă a Marinei Le Pen, care şi-a mai îndulcit propunerile radicale. În SUA, liderii unora dintre cele mai puternice companii americane şi din lume strâng rândurile în jurul lui Trump

Locotenentul Marinei Le Pen, foarte tânărul Jordan Bardella, care în cazul în care partidul său Adunarea Naţională câştigă alegerile va deveni cel mai probabil premierul Franţei, a început deja de câteva luni să discute cu liderii din afaceri la întâlniri cu uşile închise, spun bancheri şi executivi de la Paris.

Locotenentul Marinei Le Pen, foarte tânărul Jordan Bardella, care în cazul în care partidul său Adunarea Naţională câştigă alegerile va deveni cel mai probabil premierul Franţei, a început deja de câteva luni să discute cu liderii din afaceri la întâlniri cu uşile închise, spun bancheri şi executivi de la Paris.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.06.2024, 22:15 457

Dintre două rele, execu­ti­vii marilor companii fran­ceze o aleg pe Marine Le Pen. Reducerile de taxe fără acoperire în buget şi politicile antiimigranţi propuse de a­ceas­ta ar fi mai puţin rele pentru afaceri decât agenda radicală cu taxe şi cheltuieli cu care alianţa comuniştilor vrea să atragă voturi în alegerile parlamentare anticipate din Franţa de peste nici două săptămâni.

Businessul francez este pus în situa­ţia de a curta extrema dreaptă de către preşe­dintele Emmanuel Macron, care, după înfrângerea suferită de guvernul său la europarlamentare încearcă să taie avân­tul electoral al Marinei Le Pen şi al par­tidului ei Adunarea Naţională convo­când alegeri anticipate.

Bursa de acţiuni de la Paris, oglinda lumii corporate franceze, pare să-şi fi găsit echilibrul după haosul provocat de această decizie. Nervozitatea s-a redus şi acolo unde pe orice guvern îl doare tare, pe piaţa datoriei suverane, unde decizia lui Macron a provocat o retragere în ma­să a investitorilor în obligaţiuni franceze.

Poate au ajutat veştile că Adunarea Naţională a Marinei Le Pen a şters de pe pagina sa de internet documente în care propunea o „alianţă“ mai strân­să cu Rusia şi scoaterea Franţei din NATO. De asemenea, econo­mistul şef al Băncii Centrale Europene Philip Lane a ieşit la rampă anun­ţând că nu este nevoie ca in­stituţia sa să inter­vină pentru a salva obli­gaţiu­nile suverane fran­ce­ze de­oa­rece turbulenţele de pe pieţe, cauzate de „incer­titudi­nile politice“, nu sunt haotice.

Astfel s-a încheiat cea mai grea perioadă din ultimii ani pentru pieţele financiare franceze. Însă calmul s-ar putea dovedi doar liniştea de dinaintea furtunii pentru că din SUA analiştii îi sfătuiesc pe investitori să se pregătească de volatilitate crescută.

În campania electorală de acolo, cei doi candidaţi la poziţia de preşedinte, Joe Biden, actualul şef de la Casa Albă, şi Donald Trump, fostul conducător al Americii, se vor ciocni peste câ­te­va zile într-o dezbatere ca­re ar putea stabili soarta celor mai urmărite ale­geri de pe glob. În SUA, alegerile politi­ce pe care trebuie să le facă executivii de companii sunt mai simple deoarece acolo lupta electorală se duce între doar două tabere, republicanii şi democraţii.

Trump este republican, iar Biden este democrat. Unii dintre cei mai puternici executivi din America şi de pe glob l-au ales deja pe Trump. În jurul său au strâns rândurile Steve Schwarzman, CEO-ul de la Blackstone, unul dintre marile fonduri private de investiţii din SUA, Jamie Dimon, şeful liderului de pe Wall Street JPMorgan Chase, şi Mike Wirth, CEO-ul colosului de petrol şi gaze naturale Chevron.

Trump le-a promis reduceri de taxe şi bătaie bună chinezilor. În schimb, Biden şi-a făcut o armată din foşti strategi ai BlackRock, fond de investiţii cu active la mai toate companiile mari de oriunde din lume. Fondul viitoarei volatilităţi de pe pieţe este interesant deoarece şi el ţine tot de politică: în India, considerată democraţia cu cei mai numeroşi cetăţeni, alegerile au produs un şoc. Partidul premierului Narendra Modi nu a reuşit să câştige majoritatea parlamentară. De asemenea, victoria fără drept de apel a reformistei de stânga Claudia Sheinbaum în alegerile pentru preşedinte din Mexic a produs un colaps pe pieţele mexicane care s-a simţit şi în alte părţi.

În Franţa, executivii s-au trezit după alegeri într-o lume nouă. Acum se grăbesc să stabilească legături cu Marine Le Pen, a cărei Adunare Naţională are, conform celor mai recente sondaje electorale, prima şansă, cu 33% din voturi. Noul Front Popular, alianţa stângii, creşte rapid, ajungând la 28%. Patru executivi şi bancheri de rang înalt au declarat pentru Financial Times că stânga ar fi o alegere mai rea pentru afaceri decât extrema dreaptă a lui Le Pen. „Politicile economice ale adunării naţionale sunt mai mult un fel de tabula rasa pe care afacerile cred că o pot împinge în direcţia bună“, explică un executiv al uneia dintre cele mai mari 40 de companii cotate la bursa de la Paris. „În schimb, stânga este probabil să nu-şi dilueze agenda dură anti-capitalistă.“

Un alt lider de business şi investitor francez a precizat: „Dacă mi-aţi fi spus acum două săptămâni că lumea de afaceri se va reorienta spre Adunarea Naţională şi ar paria că preşedintele Macron iese din joc, n-aş fi crezut.“ Locotenentul lui Le Pen, foarte tânărul Jordan Bardella, care în cazul în care partidul său câştigă alegerile va deveni cel mai probabil premier, a început deja de câteva luni să discute cu liderii din afaceri la întâlniri cu uşile închise, spun bancheri şi executivi de la Paris. De asemenea, politicianul şi-a făcut apariţia la spectacole şi întâlniri ale industriilor, cum este Salonul Aviatic de la Paris. Jean-Philippe Tanguy, parlamentar din partea Adunării lui Le Pen care lucrează la politica economică a partidului, a spus că este contactat de lobbyişti, investitori şi companii care vor să înţeleagă planurile formaţiunii sale politice. „Le spunem că AN va ţine sub control deficitele şi va prezenta un plan credibil. Pieţele vor fi severe cu noi, aşa că nu avem altă cale.“

Un alt executiv francez a descris perspectiva ca extrema dreaptă sau comuniştii să stabilească politica economică a Franţei echivalează cu „a alege între ciumă şi holeră“. Ambele fronturi vor o îndepărtare radicală faţă de politicile economice prietenoase cu afacerile ale lui Macron. Preşedintele a tăiat taxele pe producţie impuse companiilor, a făcut mai uşor pentru acestea să concedieze angajaţi şi a curtat investitori străini, precum JPMorgan Chase, Pfizer şi Amazon. Adunarea Naţională a lui Le Pen încă nu a prezentat un program economic complet, dar a indicat că ar putea inversa reforma pensiilor introdusă cu atâta greutate de Macron şi a promis că va reduce TVA la servicii, energie şi carburanţi pentru a ajuta gospodăriile.