După ani de austeritate, de experimente şi transformări economice care au făcut din Finlanda “noul bolnav” al Europei, autorităţile din această ţară ar putea acorda tuturor cetăţenilor un venit minim de bază neimpozabil de 800 de euro pe lună, potrivit The Telegraph.
Conform propunerilor redactate de Instituţia pentru Asigurări Sociale din Finlanda (Kela), acest venit minim de bază ar înlocui toate celelalte plăţi în contul beneficiilor sociale, şi ar fi acordat tuturor adulţilor indiferent dacă aceştia au sau nu alt venit.
Propunerile au drept obiectiv simplificarea sistemului de asigurări sociale şi încurajarea cât mai multor şomeri să accepte slujbe temporare.
Rata şomajului din Finlanda se situează în prezent la niveluri record, iar venitul de bază este menit să încurajeze mai mulţi oameni să redevină activi pe piaţa muncii.
Peste 10% din forţa de muncă din Finlanda este în prezent neocupată, rata situându-se la 22,7% în cazul tinerilor. Potrivit unui sondaj comandat de Kela, aproape 69% din populaţia Finlandei susţin ideea introducerii unui venit de bază.
Criticii avertizează că un astfel de venit ar descuraja oamenii să-şi caute de muncă şi ar duce în sus rata şomajului. Cei care susţin introducerea venitului de bază dau ca exemplu experimente anterioare de acest gen care s-au dovedit de success.
Premierul finlandez Juha Sipila sprijină ideea, spunând: “Pentru mine, venitul de bază înseamnă simplificarea sistemului de asigurări sociale”.
Venitul de bază va costa Finlanda aproximativ 46,7 miliarde de euro pe an dacă va fi implementat în întregime. Propunerile Kela vor fi făcute publice oficial în noiembrie 2016.
Oraşul olandez Utretch intenţionează de asemenea să introducă un venit de bază, deşi doar pentru cei care primesc beneficii sociale. Şi Elveţia ar putea lua o decizie similară, un referendum urmând să fie organizat în acest sens anul viitor.
Finlanda a fost unul dintre cei mai duri critici ai Greciei în timpul crizei datoriilor din această ţară, blamând-o pentru eşecul înregistrat în a implementa reforme menite să-i revitalizeze economia.
Acum, ţara nordică se luptă să-şi cureţe propriile finanţe în încercarea disperată de a depăşi o recesiune de trei ani ce l-a determinat pe ministrul de finanţe al ţării s-o caracterizeze drept „bolnavul Europei”, potrivit Reuters.
Eforturile premierului Juha Sipila de a reduce numărul sărbătorilor şi salariile au generat uriaşe greve şi proteste, în timp ce o amplă reformă în sectorul sănătăţii a scos la suprafaţă diviziunile ideologice din interiorul guvernului său de coaliţie.
Au existat chiar şi apeluri pentru o dezbatere în parlament cu privire la oportunitatea ieşirii Finlandei din zona euro pentru a permite ţării să-şi devalorizeze moneda în scopul impulsionării exporturilor, semn clar al frustrării ce cuprinde ţara.
Premierul trebuie să implementeze reforme majore pentru a spori competitivitatea şi încuraja creşterea economică, încercând în paralel să mulţumească sindicatele pentru a evita noi greve şi acorduri costisitoare în ceea ce priveşte salariile anul viitor.
Atât şomajul, cât şi datoria publică sunt în creştere într-o ţară afectată de costuri ridicate cu forţa de muncă, declinul diviziei de telefoane a companiei fanion Nokia şi recesiunea din Rusia, una dintre cele mai mari pieţe de export a acesteia.
Iar, în condiţiile unei îmbătrâniri rapide a populaţiei, economiştii spun că perspectivele sunt sumbre pentru Finlanda, care şi-a pierdut ratingul de credit triplu A şi se confruntă cu cea mai lungă perioadă de declin economic de la cel de-al doilea război mondial.
Sipila, care a avertizat că Finlanda ar putea fi următoarea Grecie, vizează reduceri de cheltuieli de 10 miliarde de euro anual până în 2030.
În acest scop, guvernul intenţionează să reformeze sectorul medical, guvernele locale şi pieţele muncii pentru a impulsiona creşterea ratei ocupării forţei de muncă şi competitivitatea exporturilor.
