Disputa comerciala care a provocat confiscarea de haine chinezesti in valoare de milioane de lire sterline in porturile europene sau in depozite vamale este poate incheiata, dar a scos in evidenta unul dintre argumentele perene ale economiei si politicii, relateaza BBC News.
In esenta, acesta este un exemplu clar al argumentelor istorice ale comertului liber si ale protectionismului, doi dintre "stalpii de rezistenta" ai unei dispute economice care dureaza de secole.
Geografia britanica a facut ca unul dintre factorii definitorii de-a lungul istoriei tarii sa fie constituit tocmai de comertul in afara granitelor. Canary Wharf, debarcaderul londonez, cu cladirile sale moderne din otel si sticla, este acum unul dintre cele mai importante centre comerciale ale metropolei. Insa in timp ce schimburile din ziua de astazi din Canary Wharf se bazeaza pe high-tech, pe comunicatii electronice sau servicii financiare si informationale, zgarie-norii moderni au fost ridicati pe locatiile unora dintre cele mai vechi docuri englezesti; aceste debarcadere au jucat un rol important in dezvoltarea economica a tarii la sfarsitul celui de-al XVIII-lea secol si de-a lungul celui de-al XIX-lea secol.
Istoria se repeta
In ziua de azi, muzeul din zona docurilor ofera posibilitatea de a arunca o privire in inima motorului care a dus la dezvoltarea economica a Londrei. Insa in spatele exponatelor se intrezaresc argumente referitoare la cele mai bune modalitati de a face comert - argumente istorice care se prelungesc pana in prezent. Monarhii medievali au pus taxe pe bunurile care patrundeau in tinuturile lor, ca masura menita sa creasca castigurile sau destinata protectiei producatorilor locali. Dar numarul tot mai mare de rute comerciale aparute la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului urmator, precum si intensificarea rivalitatilor economice dintre state, au determinat preluarea acestor dezbateri de catre noi ganditori. In vreme ce unii proprietari de terenuri si fermieri britanici cereau protejarea recoltelor impotriva importurilor, academicianul scotian Adam Smith a scos in fata o noua teza - ce avea sa devina cunoscuta drept doctrina comertului liber.
O idee revolutionara
Smith, fondatorul economiei moderne, si discipolii sai au revolutionat perceptia asupra comertului international. Argumentul de la care plecau era simplu: de ce sa produci ceva cand poti sa-l importi mai ieftin? Intr-o vreme cand tarile porneau razboaie pentru a ridica imperii comerciale, toate acestea aveau o insemnatate revolutionara. Dupa razboaiele contra Frantei republicane si a lui Napoleon, care au adus cu ele blocade comerciale, argumentele pentru un comert liber s-au intensificat. Filozoful politic John Stuart Mill a mers chiar mai departe decat Adam Smith, spunand ca tarile care au impus taxe vamale impotriva competitorilor straini nu fac decat sa-si slabeasca propriile economii.
In Marea Britanie a secolului al XIX-lea, batalia pentru comertul liber a devenit aproape ca o cruciada religioasa pentru sustinatorii acestei idei. Dupa ce Robert Peel a dezbinat Partidul Conservator (Tory) in urma disputelor privind nevoia de importuri ieftine de hrana, miscarea care sustinea comertul liber a ajuns pe avanscena politica a tarii, reusind sa-si impuna principiile in cadrul politicilor fiscale britanice la jumatatea secolului pana in punctul in care cele mai multe taxe vamale au fost reduse sau chiar eliminate. Noile cladiri industriale ridicate in nordul tarii simbolizau importanta comertului liber si contributia sa la cresterea puterii Imperiului Britanic.
La inceputul secolului trecut insa, economia britanica s-a trezit in competitie cu noi rivali. Conservatorul Joseph Chamberlain a cerut noi legi protectioniste. Unul dintre primele filme de propaganda, Caminul lui John Bull, a aparut in 1903 ca parte a unei campanii care dorea protejarea industriei englezesti, campanie ce purta numele de Comertul Cinstit. Filmul sugera ca linistitul personaj si Imperiul Britanic erau amenintati de viclenii competitori straini. Campania lui Chamberlain a impartit in doua membrii Partidului Conservator. In 1906, liberalii au castigat alegerile, spunand ca protectionismul nu va insemna decat preturi mai mari pentru mancare. Chamberlain a suferit un atac de cord imediat dupa alegeri si nu a mai jucat un rol important pe scena politca engleza, insa sustinatorii sai au continuat campania pentru reforma tarifara, sustinand ca competitorii straini ameninta din ce in ce mai puternic economia si suprematia politica a Marii Britanii. Pe fondul acestor rivalitati, Europa a alunecat intr-un razboi devastator.
Taxe protectoare
Dupa terminarea Primului Razboi Mondial, adeptii comertului liber si-au vazut doctrina atacata cu un avant proaspat. Intr-o lume aflata in plina recesiune, s-au inmultit apelurile pentru tarifele pe importuri pentru a proteja industria britanica. Asemenea apeluri nu erau doar apanajul Angliei. In SUA decizia presedintelui Coolidge de a introduce taxe protectoare pentru sute de produse, asa-numitul Smoot-Hawley Amendament, a fost vazut de multi specialisti ca fiind principala cauza a transformarii recesiunii economice in criza anilor 1930. Si, din nou, razboiul comercial a degenerat in tensiuni militare.
Incepand cu cel de-al Doilea Razboi Mondial, atitudinile favorabile comertului liber si protectionismului au coexistat. Nasterea Uniunii Europene si a zonei europene de comert liber au fost incercari de a incuraja comertul liber intre tarile care au facut parte din aceste initiative.
Plase de siguranta
Insa de multe ori aceste initiative au fost acompaniate de subventii pentru producatorii locali, care au dezechilibrat comertul international liber.
In ultimii ani, ajungerea la unele intelegeri multi-laterale privind comertul si conceperea unor institutii precum Organizatia Mondiala a Comertului au provocat revigorarea argumentelor privind comertul liber in cadrul disputelor economice.
Dar mai sunt inca multa care sustin ca protectionismul este necesar pentru asigurarea locurilor si conditiilor de munca. Un exemplu este reprezentat de tarile din Caraibe, ale caror plantatii de banane nu pot rivaliza cu cele din America Centrala si care pretind ca tratamentul preferential pe care il au din partea europenilor sa continue.
Pe de alta parte nu trebuie uitat ca, in unele cazuri, tocmai cei mai importanti sustinatori ai comertului liber impun taxe vamale sau acorda subventii pentru a-si sustine propriii producatori. In ultima perioada, SUA au oferit un exemplu clar in acest sens. O larga gama de bunuri britanice, de la dulceata pana la esarfe de casmir, au fost pe punctul de a iesi de pe pietele americane din cauza tarifelor vamale ridicate.
In acest fel, este foarte probabil ca vechile argumente asupra modului in care ar trebui sa se desfasoare comertul sa fie actuale pentru multi ani de acum inainte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
