• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Business Internaţional

Dobânzile negative au ajuns la graniţele României: „Am luat pieţele prin surprindere în mod intenţionat“

Dobânzile negative au ajuns la graniţele României: „Am luat pieţele prin surprindere în mod intenţionat“

György Matolcsy, guvernatorul băncii central maghiare, a fost ministru în guvernul Viktor Orban şi a rămas un aliat apropiat al premierului

Autor: Bogdan Cojocaru

23 mar 2016 4164
Până acum doar băncile centrale ale unor economii mari, dar cu probleme, cum ar fi cele ale zonei euro, Japoniei, Suediei sau Elveţiei, au făcut acest pas, spre disperarea băncilor.

În teorie, dobânzile negative fac finanţarea şi creditarea mai ieftine, sti­mulând economia, dar îi penalizează pe deponenţi. Prin introducerea do­bân­zilor negative pentru depozite, băncile centrale practic taxează băncile co­mer­ciale care-şi păstrează rezervele la ele. Pentru a evita pierderi, băncile de retail ar fi obligate ori să taxeze de­pozitele clienţilor, ori să-şi investească rezervele în credite, unele riscante. În ţările care au deja dobânzi negative pu­ţine bănci au ales să ceară bani depo­nenţilor.

Dobânzile negative sunt asociate cu un presupus război monetar inter­naţional deoarece reprezintă faza extremă a relaxării politicilor monetare prin care băncile centrale ar forţa devalorizarea monedelor lor pentru protejarea exporturilor.

Printr-o decizie care a uimit pieţele, banca centrală a Ungariei a redus rata de dobândă pentru depozite overnight (depozite constituite de băncile cen­trale la această instituţie) de la 0,1% la -0,05% şi pe cea pentru depozite de trei luni cu 15 puncte de bază, la 1,2%, cel mai redus nivel din istoria instituţiei. În august 2012, acest din urmă indicator se situa la 7%.

„Am luat pieţele prin surprindere în mod intenţionat“, a explicat ieri vice­gu­vernatorul băncii centrale, Márton Nagy. Luna trecută el spunea că o eventuală reducere a dobânzilor ar fi prematură, pentru ca apoi să revină şi să precizeze că perioada în care va fi relaxată şi mai mult politica monetară este incertă, scrie Portfolio.hu. Acum, Nagy a sugerat că dobânzile ar putea fi duse şi mai jos dacă va fi nevoie.

Cauzele oficiale ale noii etape de relaxare sunt binecunoscute: inflaţia slabă importată şi reducerea vulne­rabilităţii economiei.

Pentru Gergely Urmossy, analist la Erste Bank, aducerea dobânzii over­night în teritoriul negativ reprezintă un mesaj pentru băncile de retail că banca centrală nu se teme să împingă dobânzile la zero sau chiar mai jos.

Este clar că prin repornirea ciclului de relaxare monetară, banca centrală vrea să evite întărirea forintului, spun analiştii. Un forint puternic ar îngreuna eforturile instituţiei de a atinge ţinta de inflaţie. La o oră după anunţarea deciziei privind politica monetară, banca centrală şi-a publicat cele mai noi previziuni macroeconomice, în care şi-a redus estimarea privind inflaţia de la 1,7% la 0,3% pentru anul acesta şi de la 2,6% la 2,4% pentru 2017. 

Preţurile de consum au urcat cu 0,3% în februarie. Ţinta pe termen mediu a băncii centrale este de 3%. În schimb, estimarea de creştere economică pentru anul acesta a fost majorată de la 2,5% la 2,8%, potrivit Bloomberg.

Problema este că în alte părţi până acum dobânzile negative nu au acţionat atât de puternic cum s-au aşteptat strategii băncilor centrale. BCE are din 2014 dobânzile pentru depozite sub zero şi încă se mai luptă cu deflaţia. Nici euro nu s-a depreciat. Aceeaşi este situaţia şi în Japonia. În alte economii, politica monetară ultrarelaxată creează bule speculative periculoase. În schimb, relaxarea monetară a avut un impact simţitor pe piaţa obligaţiunilor, reducând costurile de finanţare ale statelor.

Ori Ungaria are datorii echivalente cu 75,5% din PIB, cel mai mare nivel din Europa de Est. Cum creşterea economică este îndoielnică, unii analişti atragând atenţia că avansul este artificial, un dopaj cu fonduri europene, ultrarelaxarea politicii monetare ar reprezenta o soluţie de moment pentru problema datoriilor guvernului. Ungaria este una dintre ţările emergente cu cele mai slabe evoluţii ale productivităţii, potrivit J.P. Morgan Chase.

De asemenea, banca centrală are câteva programe care încurajează băncile comerciale (sector în care guvernul maghiar devine un jucător din ce în ce mai important) să cumpere obligaţiuni guvernamentale. Dacă dobânzile ar fi majorate, aceste programe ar aduce pierderi băncii centrale. Tot aceste programe ar împiedica banca centrală să lupte cu inflaţia, în condiţiile în care unii analiştii anticipează o accelerare puternică a creşterii preţurilor în viitorul apropiat.

Calificativul acordat de Standard & Poor’s datoriilor guvernului ungar este în categoria “junk”, notează Budapest Business Journal. Riscurile citate de agenţia de rating includ “creşterea opacităţii instituţiilor importante, cum ar fi banca centrală”  şI programe care ar descuraja banca centrală să lupte cu inflaţia. György Matolcsy, guvernatorul băncii centrale, a fost ministru în guvernul Orban şI a rămas un aliat apropiat al premierului.

 

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011