Business Internaţional

Dobânzile negative dau peste cap sistemul financiar

Dobânzile negative dau peste cap sistemul financiar

Autor: Bogdan Cojocaru

17.02.2015, 00:05 1349
Alunecarea ratelor de dobândă din Europa în teritoriu negativ, o evoluţie fără precedent în istoria modernă prin ritm şi amploare, ar putea afecta profund modul în care funcţionează sistemul financiar şi probabilitatea ca referinţele costurilor creditului să înceapă să crească anul acesta este redusă, atenţionează mai mulţi analişti intervievaţi de publicaţia britanică Financial Times.

Yieldurile mai multor tipuri de obliga­ţiuni suverane europene şi corporate au coborât anul acesta sub 0%, iar gama de titluri care se încadrează pe acest trend se măreşte rapid. Yieldurile evoluează invers faţă de preţuri. Scăderile, determinate de programul de ajustare cantitativă (quantitative easing, adică emitere de monedă pentru achiziţii de active) al Băncii Centrale Europene, se traduc prin costuri de împrumut aflate la minime istorice. Oricât de bine ar face aceste costuri reduse pentru bugetele statelor, experţii financiari intervievaţi de FT avertizează asupra apariţiei unor efecte secundare îngrijorătoare.

„Am putea asista la unui mediu complet nou pentru pieţele internaţionale de obligaţiuni“, a afirmat Andrew Milligan, analist la Standard Life Investments. „Dacă aceste schimbări devin permanente, ar putea să apară mişcări semnificative de capital“, a explicat el.

Dobânzile negative vor avea un impact uriaş asupra „multor lucruri simple precum fondurile de pensii şi companiile de asigurări şi asupra întregului model de funcţionare. Toate sunt puse sub presiuni mari, iar când oamenii sunt presaţi, îşi asumă mai mult risc“, apreciază Henry Cooke, director executiv al Gryphon Capital Investments.

Dobânzile negative înseamnă că investitorii plătesc guvernele sau companiile pentru „privilegiul“ de a le da bani cu împrumut.

Jerome Booth, fost şef al departamentului de cercetare al Ashmore Group, consideră că „este perfect acceptabil pentru guverne să încerce să obţină yielduri negative – pentru ele pare o afacere bună. Problema este de ce ar face-o investitorii?“.

Acţiunile BCE au forţat contramăsuri din partea unor bănci centrale din afara zonei euro. Randamentele obligaţiunilor daneze şi suedeze cu scadenţa la cinci ani au încheiat săptămâna trecută la nivelurile de – 0,48%, respectiv – 0,04%.

 

Un război valutar

„Situaţia aduce cu primele semne ale ceea ce s-ar putea numi un război valutar. Nu toate băncile centrale îşi pot deprecia monedele suficient de mult pentru a impulsiona cererea. Nu sunt sigur că aceasta este soluţia“, a spus Neil Williams, economist-şef la Hermes Investment Management. Potrivit băncii americane JPMorgan, obligaţiuni suverane europene de 2.000 de miliarde de dolari cu scadenţele mai mari de un an au yielduri negative.

Elveţia, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, şi-a asigurat la începutul acestei luni cele mai mici costuri de finanţare din lume prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani. Pe pieţele secundare, o gamă largă de obligaţiuni elveţiene se tranzacţionează la randamente negative. Tot în februarie, yieldurile anumitor bonduri denominate în euro emise de producătorul de alimente elveţian Nestlé au devenit negative.

Banca centrală a Suediei a dezlănţuit un program de stimulare fără precedent în care se împletesc dobânzile negative cu achiziţiile de obligaţiuni într-un efort disperat de a lupta cu deflaţia. Riksbank a redus rata de dobândă repo la minus 0,10%, ceea ce în teorie înseamnă ca va plăti băncile comerciale care vin să-i ceară finanţare de urgenţă.

Experţii financiari nu au mari aşteptări în privinţa apusului timpuriu al erei dobânzilor ultrareduse din Europa continentală. Yieldurile obligaţiunilor germane cu scadenţa la zece ani au finalizat săptămâna trecută la nivelul de 0,34% comparativ cu 0,54% la începutul anului.

„Un nivel apropiat de zero pentru bondurile pe zece anu ale germaniei nu este improbabil“, crede Pascal Duval, analist la Russell Investments.

Experţii în investiţii intervievaţi de FT şi-au exprimat scepticismul în privinţa efectului de stimulare a economiei Europei pe care QE l-ar putea avea, dar au argumentat că este nevoie de un astfel de program pentru a lupta contra ameninţării deflaţiei.

„QE pune bazele celui mai bun deznodământ pentru Europa“, consideră Martin Reeves, analist la Legal & General Investments.

Totuşi, costurile de împrumut de pe pieţele din Marea Britanie şi SUA ar putea creşte anul acesta în condiţiile în care situaţia economiilor celor două ţări lasă loc băncilor centrale de acolo să majoreze dobânzile. Reeves atenţionează că inflaţia salariilor din SUA şi Marea Britanie ar putea „împinge în sus yieldurile obligaţiunilor guvernamentale peste tot în lume - şi probabil mai rapid decât cred oamenii deoarece până acum toţi au fost prea pesimişti“.