Business Internaţional

Dobânzile din zona euro au stat sus mai mult timp deoarece inflaţia a fost vicleană şi rezistentă. Dar dacă de acum încolo vor sta jos mai mult timp pentru că gospodăriile sunt mai prudente cu cheltuielile, au obosit şi şi-au pierdut încrederea? Analiştii văd două, chiar trei reduceri de dobânzi până la sfârşitul anului de la BCE

În zona euro, „gospodăriile se pot aştepta ca politica fiscală să fie mai puţin avantajoasă pentru ele anul viitor deoarece fiecare economie trebuie să facă eforturi să-şi reducă datoriile“, crede Laurine Pividal, economist la Coface.

În zona euro, „gospodăriile se pot aştepta ca politica fiscală să fie mai puţin avantajoasă pentru ele anul viitor deoarece fiecare economie trebuie să facă eforturi să-şi reducă datoriile“, crede Laurine Pividal, economist la Coface.

Autor: Bogdan Cojocaru

09.09.2024, 22:19 1317

Banca Centrală Europeană a avut un start timid în ceea ce se între­vede a fi o întrecere globală a reducerii dobânzilor. A acţio­nat prudent, spun specialiştii, cântă­rind efectele şi riscurile acţiunilor sale pentru a nu fi prinsă din nou pe picior greşit de inflaţie. Dar dacă banca centrală a zonei euro şi-a păs­trat astfel energia pentru un maraton al ieftinirii creditului?

Economia are acum nevoie de credit ieftin ca de apă: industria manufacturieră este în re­ce­siune de 26 de luni, adică de mai mult de doi ani, potrivit unui indice PMI al S&P Global, construcţiile abia se mişcă, iar consumul, sal­va­torul de ultimă instanţă, a stat în­ghe­ţat chiar şi în mijlocul verii. Când inflaţia părea un duş­man viclean şi rezistent, se vorbea de dobânzi sus mai mult timp (higher for lon­ger). Cu econo­mia zonei euro suferind de anemie, în unele cazuri chiar cro­nică, s-ar putea să se încea­pă să se vorbească de do­bânzi jos mai mult timp (lower for longer). Băncile cen­trale din UE, SUA şi din alte ţări dezvoltate au dus o astfel de politică în me­diul economic recesionar de după pandemia de COVID-19.

Economia germană şi-a pier­dut şi rolul de motor de creş­tere pentru economia euro­peană şi pe cel de locomotivă. Companiile industriale îşi mută producţia în locuri mai prietenoase pentru afacerile lor din punctul de vedere al costurilor. Iar consumatorii germani nu îşi cresc cheltuielile, aşa cum erau aşteptaţi să o facă. În general consumatorii din zona euro sunt mai prudenţi cu banii lor. Con­sumul din gospodării a scăzut cu 0,1% în trimestrul II, deşi inflaţia bate în re­tragere şi salariile cresc. Pru­denţa este justificată.

Preţurile cresc încontinuu din ianuarie 2021. Inflaţie mică nu în­seam­nă că preţurile scad, ci că scumpirile sunt mai lente. Analiştii de la Fitch au remarcat că venitul real al gospodăriilor, cel ajustat la inflaţie, a rămas blocat sub nivelul de la sfârşitul anului 2019. Mai grav, „gospodăriile se pot aş­tepta ca politica fiscală să fie mai puţin avan­tajoasă pentru ele anul viitor deoarece fiecare economie trebuie să facă eforturi să-şi reducă datoriile“, crede Laurine Pividal, economist la Coface. Cu programele de sprijin guverna­mentale retrase, „există un efect potenţial asupra aşteptărilor consumatorilor în ceea ce priveşte politicile fiscale ale guvernelor“.

De aceea, s-ar putea vorbi de o oboseală a consumatorului. Aceasta se vede în creşterea economisirii la începutul acestui an, o tendinţă care a pus sub semnul îndoielii încrederea în estimările de creştere ale BCE, care s-au bazat pe încrederea că gospodăriile vor reîncepe să cheltuiască. Încrederea consumatorilor este sub nivelurile de dinainte de pandemie. Dorian Roucher, economist la Insee, institutul de statistică al Franţei, a observat că consumatorii reacţionează „doar gradual“ la răcirea inflaţiei, în timp ce la scumpirile accelerate au reacţionat mult mai rapid.

În industrie, „lucrurile au luat-o la vale, şi încă rapid. Sectorul manufacturier este înţepe­nit, condiţiile de afaceri înrăutăţindu-se în acelaşi ritm puternic timp de trei luni la rând, prelungind recesiunea la 26 de luni istovitoare. Iar numărătoarea nu s-a încheiat“, după cum explică pentru Reuters Cyrus de la Rubia, ana­list la Hamburg Commercial Bank. „Comen­zile noi, atât de pe piaţa internă cât şi cea ex­ternă, încetinesc şi mai mult, spulberând spe­ranţele pentru o revenire rapidă.“

Pentru că inflaţia anualizată din zona euro s-a apropiat de ţinta de 2%, BCE a luat startul în runda globală de reduceri de dobânzi cu cel mic pas, de 0,25 de puncte procentuale, în iunie. De atunci a urmărit datele din economie şi efectele saltului mic. Pentru şedinţa de politică monetară de joi este aşteptată o nouă reducere minimă. Puţini sunt cei care cred că septembrie nu va aduce o nouă tăiere.

Un sondaj Reuters a găsit că cea mai mare parte a economiştilor se aşteaptă ca BCE să ieftinească creditul şi în decembrie. Marea necunoscută este ce se va întâmpla cu politica monetară anul viitor.

Dacă slăbiciunea din economie persistă, şi sunt indicii în acest sens, iar inflaţia se retrage sub ţintă, ar putea fi nevoie de o relaxare mai drastică. Simon Wells, economist la HSBC, apreciază că slăbiciunea din consum i-ar putea convinge pe cei ce iau decizii la BCE să aleagă direcţia reducerii şi mai mult a dobânzilor. Analiştii intervievaţi de Bloomberg cred că banca centrală a zonei euro va prezenta săptămâna aceasta proiecţii de creştere economică reduse, ceea ce ar majora şansele ca pe lângă reducerile de dobânzi din septembrie şi decembrie să mai existe un astfel de episod în octombrie. Un astfel de pas ar putea fi luat în considerare dacă producţia economică dezamăgeşte, „ceea ce este un risc clar pe termen scurt“, spun analiştii de la Bank of America.