Business Internaţional

„Doctorul“ Draghi este pregătit să treacă peste capetele asistenţilor şi să readucă economia la viaţă

Mario Draghi, preşedintele BCE: „Avem oare nevoie de unanimitate pentru a derula QE sau de majoritate? Cred că nu avem nevoie de unanimitate“. AFP/Mediafax Foto

Mario Draghi, preşedintele BCE: „Avem oare nevoie de unanimitate pentru a derula QE sau de majoritate? Cred că nu avem nevoie de unanimitate“. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

08.12.2014, 00:07 1244

Reducerea prognozelor economice pe toată linia pentru zona euro şi datele descurajante din punct de vedere macroeconomic privind evoluţia pre­ţu­rilor sugerează că o formă puternică de stimulare economică, venită cel mai probabil de la BCE, este inevitabilă pentru ca uniunea monetară să nu intre într-o recesiune adâncă în anul viitor.

Cei mai importanţi parteneri comerciali şi investitori ai României vin din zona euro.

Economia Germaniei, cea mai mare din Europa şi motorul de creştere al economiei zonei euro, îşi pierde de asemenea din energie şi îşi va îndulci probabil discursul în următoarele luni faţă de „dezlănţuirea“ unui amplu program de stimulare de către BCE, potrivit seekingalpha.com, un portal de comentarii pe teme economice în care scriu economişti şi oameni de afaceri influenţi.

Bundesbank, banca centrală a Germaniei, şi-a redus drastic prognoza de creştere economică pentru anul viitor de la 2% la 1%.

„După un start energic în acest an, energizat parţial de condiţii meteo favorabile, PIB-ul nu a mai crescut în al doilea trimestru şi în cel de-al treilea şi astfel nu a ajuns la nivelul aşteptărilor anterioare ale băncii“, se arată într-un comunicat al BCE. De asemenea, BCE, banca centrală a zonei euro, a tăiat adânc estimarea de creştere a economiei regiuni pentru anul viitor de la 1,6% la 1%, şi a anunţat că ia în considerare noi mă­suri de stimulare economică precum achiziţii masive de obligaţiuni suverane (quantitative easing), dar nu va lua până anul viitor o decizie privind lansarea acestora.

 

O premieră pentru BCE poate chiar de luna viitoare

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, consiliul guvernator al BCE se aşteaptă să ia în considerare chiar luna viitoare un pachet de achiziţii de active, inclusiv bonduri suverane, dar din care sunt excluse acţiunile.

Deşi corul vocilor care cer derularea unui QE în zona euro, aşa cum au făcut băncile centrale din SUA şi Marea Britanie, creşte – una dintre cele mai puternice voci este cea a Washingtonului –, Germania se opune temându-se că o astfel de politică va face ca inflaţia să scape de sub control şi va încuraja guvernele să nu mai implementeze reforme economice structurale, scrie agenţia Thomson Reuters.

Cu toate acestea, preşedintele BCE, italianul şcolit pe Wall Street Mario Draghi, a asigurat că pentru lansarea QE nu este nevoie de acordul celor 18 state din zona euro. „Avem oare nevoie de unanimitate pentru a derula QE sau de majoritate? Cred că nu avem nevoie de unanimitate“, a spus el. Draghi îi avertizează astfel, probabil, pe locotenenţii săi din consiliul guvernator care îi critică stilul „unilateral“ de management al BCE.

Draghi lucrează de mult timp la construirea sprijinului pentru ceea ce ar fi cel mai mare salt din istoria de 15 ani a băncii – printarea de bani pentru achiziţii în masă de obligaţiuni suverane.

Bancherul a făcut paşi intermediari, convingând consiliul guvernator să „inunde“ băncile cu fonduri foarte ieftine pe termen lung pentru încurajarea creditării şi să lase BCE să cumpere titluri financiare în care sunt împachetate obligaţiuni şi credite corporate.

În lipsa unui răspuns coerent la criză din partea guvernelor zonei euro, BCE, prin diverse măsuri dar mai ales prin promisiunile lui Draghi că va face orice pentru a proteja euro, a readus calmul pe pieţe şi a salvat de la bailout ţări precum Spania şi Italia.

 

Carenţă de investiţii, boală grea

Reducerea investiţiilor, rezultatul neîncrederii oamenilor de afaceri şi al reducerilor cheltuielilor de către guverne, a continuat să frâneze economia zonei euro în al treilea trimestru şi au adus-o aproape de stagnare. Investiţiile au scăzut accentuat de la începutul crizei financiare, în 2008, ceea ce explică performanţele economice slabe ale uniunii monetare în comparaţie cu alte economii dezvoltate cum sunt cea americană şi cea britanică. Economiştii Citigroup au calculat că cheltuielile cu investiţiile din zona euro sunt cu 17% sub maximul de dinaintea crizei.

Mulţi economişti cred că nu va fi suficient doar creşterea stimulului asigurat de BCE pentru a convinge oamenii de afaceri să investească mai mult şi cer guvernelor din Franţa şi Italia să-şi reformeze pieţele, în special pe cea a muncii.

În ceea ce priveşte Italia, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a redus ratingul ţării de la „BBB“ la „BBB-“, la doar o treaptă peste categoria „junk“, nerecomandată investiţiilor, pe motiv că evoluţia economică slabă şi lipsa de competitivitate au subminează sustenabilitatea datoriei publice uriaşe a acestui stat. În prezent, datoria Italiei este de 132% din PIB, cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, ţara din cauza căreia a izbucnit criza datoriilor suverane.

O veste bună venită din trimestru trei este că inflaţia slabă, aflată sub pragul de alertă al BCE, a întărit puterea de cumpărare reală a gospodăriilor.

„Credem că persistenţa unei inflaţii foarte slabe, împreună cu o poziţie fiscală tot mai neutră, mai prietenoasă s-ar putea dovedi un sprijin mai mare decât am crezut iniţial“, spun analiştii băncii britanice Barclays.

Deşi bună pentru consumatori, inflaţia slabă reduce în cele din urmă profiturile companiilor şi forţa investiţională a acestora. Un indicator al inflaţiei realizat de Economic Cycle Research Institute sugerează că inflaţia va slăbi şi mai mult în următoarele luni, punând presiuni pe BCE să acţioneze.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO