Valoarea dolarului american se situează la cel mai ridicat nivel dintr-o generaţie, devalorizând monede din întreaga lume şi destabilizând perspectivele economiei mondiale, scrie The New York Times.
Dolarul ajută economia mondială să funcţioneze. Ca cea mai importantă monedă a lumii, dolarul se apreciază adesea în vremuri dificile, în parte pentru că investitorii îl consideră relativ sigur şi stabil. Dolarul a avansat în ultimele luni în contextul creşterii dramatice a inflaţiei, al majorării dobânzilor şi al amplificării temerilor privind creşterea economică.
În raport cu un coş de monede ale unor parteneri comerciali majori, dolarul se situează la un maxim pe 20 de ani, după ce s-a apreciat cu peste 10% în acest an, o mişcare uriaşă.
Factorii care perturbă economia mondială explică parţial de ce dolarul a devenit brusc atât de puternic. Cu băncile centrale din întreaga lume încercând să îmblânzească inflaţia prin scumpirea creditului, Fed se mişcă mult mai rapid şi mai agresiv, dobânzile fiind drept rezultat mult mai ridicate în SUA decât în multe alte mari economii, atrăgând investitorii. Drept urmare, valoarea dolarului este în creştere.
Analiştii Bank of America estimează că peste jumătate din aprecierea dolarului din acest an ar putea fi pusă exclusiv pe seama politicii agresive a Fed. Un alt factor, potrivit acestora, are legătură cu impactul mai amplu pe care preţurile ridicate la energie îl au asupra economiilor importatorilor, incluzând cea mai mare parte din Europa, comparativ cu SUA.
Deşi un dolar mai puternic poate fi o binecuvântare relativă pentru oameni şi companii, o mişcare atât de bruscă şi rapidă a valorii celei mai utilizate monede din lume poate avea un efect destabilizator în sine.
Companiile care-şi au sediul în afara SUA şi-au văzut vânzările impulsionate de dolarul puternic, însă companiile americane cu ample operaţiuni internaţionale au de suferit când îşi transformă exporturile din nou în dolari.
Multe companii şi guverne străine se împrumută în dolari, iar soliditatea monedei reprezintă o mare problemă pentru acestea. Este cazul ţărilor mai sărace în special. Cele mai afectate vor fi probabil ţările unde datoriile în dolari reprezintă o mare parte din PIB.
Dolarul nu a „bătut“ însă toate monedele în acest an. Scumpirea energiei şi alimentelor, care a accelerat după invadarea Ucrainei, a ajutat monedele unor ţări ca Angola, Uruguay şi Brazilia. Rubla rusească, poate în mod surprinzător, este una dintre cele mai performante monede în raport cu dolarul în acest an.
Poate fi ascensiunea dolarului american oprită? Economia americană pare mai fragilă, însă în condiţiile în care Europa se confruntă cu o criză a energiei, Japonia se opune majorărilor de dobânzi, politicile de lockdown ale Chinei perturbă lanţurile de aprovizionare locale şi alte ţări se clatină sub povara inflaţiei ridicate, cererea de dolari pare robustă. Deşi nu este clar pentru câtă vreme.