Business Internaţional

Dominoul economiei globale are piese care pot fi dezechilibrate de şocuri venite de peste mări şi ţări

Dominoul economiei globale are piese care pot fi dezechilibrate de şocuri venite de peste mări şi ţări

Petrobras, cea mai mare companie braziliană, este prinsă într-un scandal monstru de corupţie care i-a înghiţit pe liderii parlamentului

Autor: Bogdan Cojocaru

24.11.2015, 00:06 3379
Dominoul economiei globale are multe piese care pot fi dezechilibrate de şocuri venite din altă parte. Ultimele evoluţii din economia mondială fac din Brazilia o piesă aparte în acest domino. Până nu demult unul din capionii lumii emergente şi al luptei cu sărăcia, adus în centrul atenţiei prin organizarea în 2014 a Campionatului Mondial de Fotbal, Brazilia trece acum printr-una dintre cele mai adânci recesiuni din istorie.

Efectele recesiunii nu le simt doar brazilienii, ci şi pescarii norvegieni. Prăbuşirea realului brazilian cu 30% de la începutul anului (moneda are astfel cea mai slabă evoluţie din lume) scoate codul pescuit de norvegieni de pe meniurile gospodăriilor braziliene. Exporturile de cod ale Norvegiei către Brazilia au scăzut cu 37% în primele zece luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, scrie Bloomberg. Deprecierea monedei braziliene este atât de severă încât alterează obiceiurile de consum ale populaţiei. Pentru că preţurile produselor importate cresc, alimentând inflaţia (ajunsă la 10% pentru prima dată în ultimii 12 ani), brazilienii cumpără mai puţin din orice, de la aparate electrice străine la cod norvegian, peşte peferat de localnici de când curtea regală portugheză a mutat capitala imperiului la Rio în secolul XIX. Astăzi, chifteluţele din cod sunt gustări comune la baruri, iar mâncărurile preparate din acest peşte sunt tradiţionale de sărbători. Declinul exporturilor de cod pare să fi mobilizat elita norvegiană. În urmă cu câteva zile prinţul Haakon al Norvegiei a vizitat Brazilia pentru a încerca să reînvie piaţa codului. Ţara nordică suferă, de asemenea, din cauza căderii industriei braziliene a petrolului şi gazelor naturale. Brazilia este cea mai mare piaţă de peste ocean pentru companii norvegiene precum Aker Solutions, care vinde sisteme şi servicii pentru foraje.

În Brazilia, recesiunea a împins şomajul la maximul ultimelor decenii. De la începutul anului până în octombrie au fost desfiinţate aproape 900.000 de locuri de muncă, notează Forbes. Doar în octombrie au dispărut 170.000 de locuri de muncă. În aceeaşi lună a anului trecut au fost create 124.000 de posturi. Cele mai multe locuri de muncă eliminate au fost în industrie, retail şi construcţii.

În construcţii, statul nu mai acordă contracte dezvoltatorilor mari. Aproape toate companiile mari din construcţii şi de inginerie sunt implicate în afacerea „Maşina de spălat“, un monstruos scandal de corupţie care a compromis clasa politică. De la începutul anului aceste companii au dat afară 30.000 de salariaţi. Cea mai mare victimă a scandalului este poate Petrobras, cea mai mare companie braziliană. De când au apărut problemele, capitalizarea de piaţă i s-a prăbuşit cu 80%. Compania este cea mai îndatorată din industria petrolului deoarece şi-a petrecut ultimii ani acumulând credite din străinătate, încurajată de costurile mici. În septembrie, Petrobras avea datorii de peste 127 miliarde de dolari şi încă nu-şi atinsese ţintele de producţie. În 2016 şi 2017 ajung la scadenţă datorii de 24 miliarde dolari.

„M-au sunat investitori de peste tot din lume. Aproape că nu există zonă geografică fără legături cu bondurile Petrobras“, a afirmat pentru The Wall Street Journal Sarah Leshner Carvalho, analist la Barclays. Articolul WSJ avertizează că Petrobras este pândită de o „furtună perfectă“.

Scandalul a băgat oligarhi în închisoare şi i-a înghiţit pe liderii ambelor camere parlamentare. Cu alte cuvinte, economia braziliană este ucisă de măgăriile politicienilor.

Inflaţia va forţa probabil banca centrală să majoreze dobânzile, aflate acum la peste 14%. Agenţiile de rating ameninţă că vor reduce calificativul ţării. Dobânzi mai mari şi ratinguri mai slabe înseamnă credite şi datorii mai scumpe, adică finanţare mai scumpă pentru economie şi populaţie. Specialiştii băncii centrale trebuie să-şi cântărească bine opţiunile, mai ales având în vedere că guvernul nu-şi poate atinge ţintele bugetare decât prin austeritate.

Brazilia se confruntă cu un mix toxic de deficit bugetar primar, datorie publică ridicată, dobânzi ridicate, recesiune, prăbuşirea pieţei muncii şi preţuri mici ale materiilor prime pe care le exportă (soia, minereu de fier). Teama este că fuga investitorilor de activele braziliene poate crea prin contaminare un curent toxic pentru alte pieţe, în special emergente.

Guvernatorul băncii centrale a Indiei se plânge că încetinirea economiei Chinei vatămă economia ţării sale. China, a doua economie ca mărime a lumii, cumpără mai puţin din cât produce India, una dintre cele mai mari naţiuni emergente şi cea mai mare democraţie la nivel mondial.

„Cererea este mai mica pentru unele din exporturile noastre către China. Însă suntem afectaţi şi indirect, deoarece multe dintre ţările nu mai exportă atât de mult în China cumpără mai puţin şi de la noi“, a explicat guvernatorul Raghuram Rajan într-un interviu pentru China Morning Post. Politicienii nu sunt chiar atât de pesimişti. Din contră, ei văd oportunităţi în criza Chinei. Ministrul indian de finanţe Arun Jaitley, membru al unui partid politic, asigură că India a rezistat bine turbulenţelor economice venite din China deoarece India nu este parte din lanţul de aprovizionare al economiei Chinei. Cererea mai mică de pe piaţa chinezească face ca preţurile materiilor prime să fie mai mici, ceea ce este binevenit pentru India. Rajan asigură că în următorii ani India va lua locul Chinei ca motor al creşterii economiei globale. Minereul de fier reprezintă peste 50% din exporturile Indiei în China, ori preţurile acestei materii prime simt din plin impactul reducerii cererii de pe piaţa chinezească. China ocupă locul patru în topul partenerilor de export ai Indiei.

Din Coreea de Sud, Joon-Ho Hahm, membru al consiliului de politică monetară al băncii central, avertizează că schimbarea politicii monetare în SUA, în sensul majorării dobânilor, poate deveni un pericol, şi încă unul mare, pentru stabilitatea economiilor emergente. În unele clasificări, Coreea de Sud încă este economie emergentă.

„Normalizarea dobânzilor din SUA ar putea avea afecte mai mari decât s-a anticipat asupra economiilor emergente dacă se combină cu alţi factori destabilizatori precum încetinirea economiei Chinei şi prelungirea declinului preţurilor materiilor prime“, a spus Hahm, citat de Reuters.

Rezerva Federală americană ar putea face primul pas în această normalizare în decembrie, după ce dobânda de politică monetară a stat la zero timp de şapte ani. Majorarea dobânzii poate declanşa ieşiri de capital din economiile emergente. Pentru Coreea de Sud, aceasta ar însemna erodarea stabilităţii financiare deoarece actualele dobânzi extrem de reduse ale băncii centrale coreene au ajutat la creşterea datoriilor gospodăriilor. Pentru moment, băncile coreene par pregătite să absoarbă eventualele şocuri.

AFACERI DE LA ZERO