Business Internaţional

Donald Trump, la al doilea mandat de preşedinte al SUA. Pentru cine va aduce o nouă epocă de aur şi pe cine va împinge la un mare salt în necunoscut

Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene, despre Donald Trump în primul mandat de preşedinte al SUA: „Cel puţin o dată m-a ascultat când am încercat să evit escaladarea războiului comercial şi a putut să încheie un acord cu UE“.

Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene, despre Donald Trump în primul mandat de preşedinte al SUA: „Cel puţin o dată m-a ascultat când am încercat să evit escaladarea războiului comercial şi a putut să încheie un acord cu UE“.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.01.2025, 22:55 337

Vineri, preşedintele SUA Donald Trump, pe atunci doar preşe­din­te ales, a discutat telefonic cu li­derul unei alte superputeri mon­diale, cu Xi Jinping, preşedin­tele Chinei. Urmarea a fost că după luni şi luni de întărire sub efectul promisiunii lui Trump de a face America din nou măreaţă, dolarul s-a depreciat uşor faţă de alte monede de circulaţie internaţională.

Discuţiile dintre cei doi, care au avut ca te­mă comerţul, Tik-Tok şi o epidemie de opioide cu ingrediente made in China cu care se luptă SUA, au dat speranţă că revenirea lui Trump la Casa Albă nu va însemna războiul tarifar total de care se tem mulţi. Optimismul a fost întărit şi de faptul că Elon Musk, miliardar, binecu­nos­cut om de afaceri, finanţator al campaniei electorale a lui Trump şi acum ajutorul pre­şedintelui în tăierea birocraţiei, s-a întâl­nit la Washington cu vicepre­şedin­tele Chinei Han Zheng, trimisul lui Xi la învestirea preşe­dintelui.

La întâlnire au participat şi alţi lideri de business din SUA şi J.D. Vance, secun­dul lui Trump. În acest con­text, în Europa de Est zlotul Poloniei abia dacă s-a mişcat, coroana Cehiei chiar s-a apreciat uşor. Doar forintul Ungariei a ieşit în evidenţă printr-o depreciere iniţială, conti­nuând astfel o tendinţă de durată la care au contribuit ascensiunea dolarului, dezechilibrele fiscale interne şi incertitudinile geopolitice, politice şi economice externe.

La acestea contribuie şi politicile MAGA (Make America Great Again) ale lui Trump. De la el erau aşteptate nu mai puţin de 100 de ordonanţe executive numai în prima zi a celui de-al doilea man­dat al său, 20 ianuarie. Aş­teptarea spectacolului de în­ves­tire a ţinut în loc marile burse europene, unde acţiunile unor coloşi precum constructorii auto germani stau în prima linie a frontului unui eventual război tarifar pornit de Trump contra Uniunii Europene şi Chinei. Un astfel de război ar prinde UE fără leadership în Paris şi Berlin, iar Polonia pare să caute să iasă în evidenţă în acest context, să preia iniţiativa.

Cu câteva zile înainte de cere­mo­nia de învestire a lui Trump, premierul polo­nez Donald Tusk i-a întins acestuia o ramură de măslin, propunându-i o ofertă pe care să n-o poată refuza, una care presupune cheltuieli, in­vestiţii şi reducerea dependenţelor din apărare, după cum scrie Euractiv.

Tusk nu este în relaţii bune nici cu Trump şi nici cu republicanii săi, pe care i-a acuzat că sunt pro-ruşi, însă Polonia este în mod tradiţio­nal apropiată de SUA. De asemenea, opoziţia reprezentată de conservatorii PiS este în gra­ţiile republicanilor americani, în timp ce preşe­dintele Andrzej Duda este bine primit de Trump. Cu un război la graniţe, cea mai mare economie est-europeană cheltuie pe înarmare şi apărare chiar mai mult decât le cere preşe­dintele american statelor europene membre ale NATO. De asemenea, Polonia este interesată şi de obţinerea independenţei energetice, mai ales de energia rusească, pentru ea şi pentru UE ca întreg, iar la acest lucru contribuie gazele naturale lichefiate importate din SUA.

Energia este una din priorităţile noului li­der de la Casa Albă şi de aceea lumea de busi­ness din America s-a pregătit pentru cazul în care una din primele măsuri luate de acesta este declararea stării de urgenţă energetice la nivel naţional. Scopul ar fi înjumătăţirea pre­ţurilor energiei şi benzinei pentru gospodăriile ameri­cane. Starea de urgenţă energetică ar presu­pu­ne creşterea „dramatică“ a producţiei şi furni­zării, forarea de puţuri noi de petrol şi gaze, instalarea de conducte noi, construirea de rafi­nării, de centrale, de reactoare şi diminuarea birocraţiei, după cum a explicat chiar Trump.

Cu producţia mărită, companiile americane îşi pot majora exporturile de GNL, Europa fiind primul beneficiar. Însă energia americană în noul mandat al lui Trump aduce prea puţin optimism la Bruxelles şi în multe dintre capitalele europene. Preşedintele SUA a ameninţat că va duce un război al tarifelor pe importuri în Europa şi că va dicta un acord de pace între Rusia şi Ucraina care ar putea remodela arhitectura securităţii regiunii. Cum liderii europeni se confruntă cu presiuni prea mari la ei acasă, în special din partea partidelor populiste sau extremiste, nu sunt puţini analiştii care se aşteaptă ca energia politică Europei să fie prea mică pentru a face faţă presiunilor lui Trump.

Altfel spus, UE se va chinui să rămână unită în faţa strategiilor considerate agresive ale Washingtonului, scrie Bloomberg, care subliniază problema lipsei de leadership în Europa, mai gravă dacă este privită prin perspectiva urgenţei nevoii de implemenare a unor măsuri de reducere a decalajului de competivitate din zona euro şi SUA.

Dar ar trebui ca europenii să se teamă de Trump? Va încerca administraţia acestuia să dividă şi să cucerească UE tratând cu statele membre individual în loc de Uniune ca înteg? Acestea sunt teme pe care s-a concentrat Euractiv, care pentru a obţine răspunsuri a discutat cu Jean-Claude Juncker, fost preşedinte ale Comisiei Europene şi premier de durată al Luxemburgului. Iar răspunsul politicianului veteran este că „nu ar trebui să ne fie teamă“.

El a explicat că spre deosebire de mulţi dintre membrii administraţiei sale, Trump are experienţa primului mandat. Iar acesta a dovedit că poate fi un lider care ascultă. „Cel puţin odată m-a ascultat când am încercat să evit escaladarea războiului comercial şi a putut să încheie un acord cu UE“, a povestit Juncker, un bun diplomat. Între timp, forintul Ungariei şi-a revenit în raport cu dolarul, iar premierul maghiar Viktor Orban, căruia îi place să se afişeze ca apropiat al lui Trump, dar care nu a fost prezent la învestirea acestuia, şi-a informat publicul că se va întâlni în curând cu noul lider de la Casa Albă.

Cu Trump la Washington, relaţiile dintre Ungaria şi SUA vor cunoaşte o nouă „epocă fantastică, de aur“. Orban a mai spus şi că preşedinţia lui Trump va da impuls ascensiunii extremei drepte în Europa. În Polonia, pentru Rzeczpospolita, principalul ziar de business de acolo, învestirea lui Trump echivalează cu „un mare salt în necunoscut“. Nici preşedintele Duda nu a fost invitat la învestirea preşedintelui Americii. Însă „nu am îndoieli legate de relaţiile bune pe care le am cu Donald Trump şi nu trebuie să stau în mulţime pentru a le arăta“, a spus el.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit 2025
Cele mai citite ştiri