• Leu / EUR4.7352
  • Leu / GBP5.3288
  • Leu / USD4.2979
Business Internaţional

Dornic să se afirme ca lider internaţional, preşedintele Franţei Emmanuel Macron împinge Europa mai aproape de Rusia lui Putin, spre consternarea nemţilor şi furia Poloniei şi Olandei

Dornic să se afirme ca lider internaţional, preşedintele Franţei Emmanuel Macron împinge Europa mai aproape de Rusia lui Putin, spre consternarea nemţilor şi furia Poloniei şi Olandei

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron devine tot mai influent la nivel european: el a susţinut-o pe nemţoaica Ursula von der Leyen să devină preşedintele Comisiei Europene, pe franţuzoaica Christine Lagarde să devină preşedintele Băncii Centrale Europene şi pe bulgăroaică Kristalina Georgieva să ajungă la şefia FMI. Reprezentantul Franţei în CE, Sylvie Goulard, a fost aleasă pentru postul de comisar al pieţei interne.

Autor: Bogdan Cojocaru

miercuri, 21:45 1543

„Împingerea Rusiei departe de Europa este o greşeală strategică profundă deoarece vom împinge Rusia fie într-o izolare care creşte tensiunile, fie în alianţe cu alte superputeri cum este China.“

Când politicieni din UE ca preşedintele Ungariei Viktor Orban, cunoscuţi ca aliaţi ai lui Vladinir Putin, îşi construiesc relaţii speciale cu Moscova, diplomaţia europeană de obicei dă din umeri: un lider mic vrea să pară mai mare asociindu-se cu nume grele şi agitând spiritele. Dar când un lider european de talia preşedintelui Franţei Emmanuel Macron declanşează o ofensivă diplomatică pentru curtarea Rusiei, o adevărată isterie se naşte printre capitalele suspicioase pe orice politică a Kremlinului.

Iar influenţa lui Macron în politicile europene creşte, dovadă fiind componenţa noii echipe de şefi a Comisiei Europene. Pe plan economic, relaţiile dintre Franţa şi Rusia sunt cât se poate de bune, în pofida sancţiunilor occidentale economice şi financiare impuse Moscovei după anexarea Crimeei. Investiţiile franceze în economia Rusiei cresc, la fel şi schimburile comerciale. Investiţiile franceze acumulate de Rusia au depăşit 20 miliarde de dolari în 2018. Cifra creşte de patru ani, potrivit reprezentatului comercial al Rusiei la Paris. Peste 600 de companii cu capital francez au operaţiuni pe piaţa rusă, unde au 140.000 de angajaţi.  Peugeot-Citroén, Lafarge, L'Oréal, Total şi Renault produc în Rusia. Comerţul bilateral ruso-francez a crescut cu 11% anul trecut, la 17 miliarde de dolari. Pe plan diplomatic, Macron, unul dintre cei mai tineri lideri europeni, a lansat o adevărată ofensivă pentru repararea relaţiilor Uniunii Europene cu Rusia. Obiectivul imediat al preşedintelui francez este de a media discuţii între Putin şi Volodimir Zelenschi, noul preşedinte ucrainean, în încercarea de a pune capăt războiului separatist din estul Ucrainei, scrie Financial Times. În campania electorală, Zelenschi a fost deosebit de discret în ceea ce priveşte planurile de politică externă legate de Rusia, Crimeea şi conflictul separatist, ceea ce a trezit la unii observatori suspiciuni că ar fi candidatul preferat al lui Putin. Pentru luna aceasta, la Paris este aşteptat un summit de pace, primul din ultimii trei ani, după schimbul recent de prizonieri dintre Kiev şi Moscova.

Ambiţiile liderului francez nu se opresc aici. El vrea să întărească legăturile Europei cu Rusia pentru a avea cooperarea Moscovei în alte crize internaţionale, în special în disputa periculoasă legată de ambiţiile nucleare ale Iranului în care preşedintele american Donald Trump pune piedici eforturilor europene de rezolvare.

„Împingerea Rusiei departe de Europa este o greşeală strategică profundă deoarece vom împinge Rusia fie într-o izolare care creşte tensiunile, fie în alianţe cu alte superputeri cum este China“, a declarat Macron la o reuniune a ambasadorilor săi din august. „Continentul european nu va fi niciodată stabil sau sigur dacă nu pacificăm sau clarificăm relaţiile noastre cu Rusia.“

La fel ca Trump, Macron, care l-a găzduit pe Putin la vila de protocol a preşedinţiei franceze de la Fort de Bréganion înainte de Summitul G7 de luna trecută, vrea revenirea Rusiei în grupul celor mai industrializate economii ale planetei, din care a fost exclusă după anexarea Crimeei în 2014.

Eforturile diplomatice ale preşedintelui francez se bazează pe concluzia că „este absurd să ai relaţii cu Moscova mai rele decât erau în timpul Războiului Rece“, explică Thomas Gomart, directorul Institu­tului francez pentru relaţii internaţionale.

Însă unii dintre aliaţii Franţei, în special Germania, Olanda, Polonia şi statele baltice, sunt precaute, iar multe dintre ei vor menţinerea sau înăsprirea sancţiunilor UE contra Rusiei.

Norbert Röttgen, şeful comisiei de afaceri externe a Bundestagului, a acuzat Parisul că nu reuşeşte să se coordoneze cu Berlinul şi cu alte capitale europene. „Problema este că îl recompensezi pe Putin chiar dacă el nu a lăsat nimic de la el“, spune parlamentarul german. „Nu există nicio schimbare în politica externă a Rusiei. Este o acceptare reală a politicilor lui Putin. Acesta nu face niciun efort, şi cu toate acestea există o dorinţă de apropiere din partea Europei.“ Însă Nils Schmid, purtător de cuvânt pentru politica externă a social-democraţilor germani (SPD), partenerii de coaliţie în guvernul creştin-democratei Angela Merkel, asigură că „aceste demersuri fac parte dintr-o abordare coordonată. Germania şi Franţa trag, cu siguranţă, în aceeaşi direcţie, deşi Franţa o face cu mai mult stil.“ SPD este cunoscut pentru sensibilitatea specială pe care o are pentru administraţia lui Putin.

Polonia, unde suspiciunile istorice faţă de Rusia au fost exacerbate de agresiunile acesteia în Ucraina, a criticat şi ea strategia franceză.

„Multe ţări, mai ales cele care nu sunt vecinii Rusiei, sunt nerăbdătoare să ignore faptul că Rusia nu şi-a schimbat comportamentul în conflictul din Ucraina“, a spus Pawel Jablonski, consilier al premierului polonez Mateusz Morawiecki. „Nu ne facem nicio iluzie în privinţa Rusiei.“ Oficialii polonezi au asigurat că ţara lor va face presiuni pentru menţinerea sancţiunilor UE asupra Rusiei. Parisul a exclus până acum ridicarea acestor sancţiuni. „Încă nu a venit timpul“, a explicat ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian.

Însă alţi oficiali francezi au sugerat că Parisul nu va face din Crimeea un obstacol în calea îmbunătăţirii relaţiilor dacă Putin şi Zelenschi ajung la un acord pentru terminarea războiului din Ucraina. Kremlinul foloseşte retorica lui Macron ca pe un exemplu de cooperare pragmatică cu Europa. La o şedinţă cu omologul francez, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Kremlin a ascultat cu atenţie sugestiile lui Macron care au ca scop „modelarea arhitecturii securităţii europene împreună cu Rusia, nu fără ea, şi nu ca o contragreutate la aceasta“.

Îngrijorările în câteva state europene, dar mai ales în Olanda, s-au accentuat când Ucraina l-a predat Rusiei pe Volodimir Ţemakh, un camandant separatis pro-rus, ca parte a unui schimb de prizonieri. Ţemakh a fost identificat ca „persoană de interes“ într-o investigaţie olandeză privind doborârea avionului MH17 în 2014 în estul Ucrainei. Atunci au murit 298 de oameni, dintre care aproape 200 de olandezi.

Nathalie Tocci, directorul think-tank-ului Institutul pentru afaceri internaţionale din Roma, crede că eforturile lui Macron de a îmbunătăţi relaţiile cu Rusia reflectă „frustrarea“ a ceea ce este perceput ca lipsa de impact a sancţiunilor europene asupra comportamentului Kremlinului. Însă reacţia ostilă a Olandei la eliberarea lui Ţemakh ilustrează cum tensiunile interne din UE pot creşte dacă unele state forţează o abordare „trumpiană“ în privinţa Rusiei. Întrebat dacă nu cumva Franţa este prea optimistă faţă de Rusia şi dacă eliberarea suspectului în cazul MH17 a creat senzaţia că i se dăruiesc prea multe Rusiei, un diplomat UE a răspuns: „Aţi nimerit-o“. Institutul regal de afaceri externe din Londra apreciază că „nu există lider mondial cu o atitudine mai contradictorie faţă de Rusia decât Macron“. Francezul devine tot mai influent la nivel european. El a susţinut-o pe nemţoaica Ursula von der Leyen să devină preşedintele Comisiei Europene, pe franţuzoaica Christine Lagarde să devină preşedintele Băncii Centrale Europene şi pe bulgăroaică Kristalina Georgieva să ajungă la şefia FMI. Reprezentantul Franţei în CE, Sylvie Goulard, a  fost aleasă pentru postul de comisar al pieţei interne.

 
 
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7352
Diferență: -0,0042
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2979
Diferență: 0,7619
Ieri: 4.2803
Azi: 5.3288
Diferență: 0,3106
Ieri: 5.3251
Azi: 4.3226
Diferență: 0,0324
Ieri: 4.3235