Rata inflaţiei de 0,3% din zona euro se află pentru a douăsprezecea lună consecutivă sub ţinta de 2% asumată de BCE pentru 2014, iar analiştii sunt îngrijoraţi că măsurile „gardianului“ zon ei euro, printre care achiziţiile la scară largă de obligaţiuni guvernamentale, vor fi mai puţin eficiente decât cele luate de SUA şi Marea Britanie pentru a stimula creşterea economică. Pe scurt, „pacienţii“ BCE nu răspund la medicamentul administrat de instituţie, iar analiştii şi antreprenorii consideră că Italia este „Proba 1“, scrie The Wall Street Journal.
„Există cerere foarte mică pentru împrumuturile acordate pentru investiţii deoarece încrederea antreprenorilor este la minimul record“, a explicat Giuseppe Castagna, directorul Banca Popolare di Milano.
Reprezentanţii BCE şi-au arătat de asemenea îngrijorarea şi au avertizat că sunt limitaţi în încercarea lor de a îmbunătăţi perspectivele de creştere economică ale zonei euro fără reforme şi măsuri luate de guverne pentru a stimula cererea.
Consiliul guvernatorilor BCE se va întruni astăzi în Napoli, Italia, pentru a discuta starea zonei euro, iar Mario Draghi, preşedintele BCE, va prezenta detaliile planului prin care banca centrală intenţionează să cumpere obligaţiuni garantate cu active din sectorul privat în valoare de sute de miliarde de euro, ultima încercare a instituţiei de a salva zona euro de la stagnare economică, notează Financial Times. Consiliul executiv al BCE va propune ca actualele cerinţe privind calitatea activelor acceptate de bancă să fie relaxate pentru a permite instituţiei să achiziţioneze instrumente financiare garantate cu active (ABS - asset backed securities) greceşti şi cipriote. Dacă propunerea de achiziţii de ABS greceşti şi cipriote, în care sunt împachetate împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii pentru a ajuta băncile să finanţeze aceste afaceri, va fi acceptată de majoritatea membrilor consiliului guvernatorilor BCE, instituţia ar putea să cumpere astfel de instrumente financiare din toate cele 18 state membre ale zonei euro.
Propunerea s-ar putea probabil lovi de opoziţia Germaniei, cea mai mare economie europeană. Preşedintele Bundesbank Jens Weidmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, şi-a exprimat deja obiecţiile faţă de planul de achiziţie de ABS şi a spus că acest lucru va expune la riscuri bilanţul băncii centrale. La rândul său, ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble şi-a exprimat şi el reticenţă faţă de intenţia BCE şi a avertizat că ar putea provoca un posibil conflict de interese între rolul băncii centrale de supraveghetor bancar şi rolul de factor de decizie al politicii monetare.
BCE este sub presiunea de a intensifica eforturile pentru a stimula creşterea economică după ce inflaţia în zona euro a decelerat în septembrie de la 0,4%, cât era în luna precedentă, la 0,3%, mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie, iar scăderea preţurilor de consum în Italia cu 0,2% confirmă trendul deflaţionist.
„Mă aştept ca BCE să înceapă măsurile de relaxare cantitativă în noiembrie sau decembrie, iar Italia este motivul pentru acest lucru. Întrârzierile ar putea fi fatale, mai ales că noile date arată că slăbiciunea economiei italiene se adânceşte“, a spus Andrew Roberts, analist la Royal Bank of Scotland.
Produsul intern brut (PIB) al Italiei a scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru în raport cu primul, după ce în perioada ianuarie-martie s-a comprimat cu 0,1%. Din 2008, economia Italiei a trecut prin trei recesiuni, în pofida ratelor scăzute ale dobânzilor BCE şi impulsionării împrumuturilor între bănci. Guvernul de la Roma previzionează că economia se va contracta cu 0,3% anul acesta, şi se va întoarce pe creştere, de doar 0,6%, în 2015.
