Business Internaţional

Drama economiei SUA: multinaţionalele ţin profiturile în străinătate şi nu creează locuri de muncă acasă

Drama economiei SUA: multinaţionalele ţin profiturile în străinătate şi nu creează locuri de muncă acasă

Drama economiei SUA: multinaţionalele ţin profiturile în străinătate şi nu creează locuri de muncă acasă

Autor: Constanta Catalina Apostoiu

13.06.2011, 23:44 1462

Mitul 1. Este numai o situaţie temporară, după careeconomia va avansa

Este adevărat că numai 12,2% din economiştii chestionaţi debiroul din Philadelphia al băncii centrale americane (Fed) cred căactualul regres se va transforma într-o recesiune dublă (deşiprocentul a crescut semnificativ de la începutul anului). Evitareaunei astfel de recesiuni nu echivalează însă cu generarea uneicreşteri destul de solide pentru a reporni piaţa locurilor demuncă. În trecut, economiei americane îi lua aproxi­mativ şase lunipentru a reveni la o situaţie normală a pieţei locurilor de muncădupă o recesiune.

Acum, McKinsey Global Institute estimează că perioada se vaextinde la cinci ani de această dată. Ar trebui create 187.000 delocuri de muncă pe lună, cu o rată de creştere economică de 3,3%,pentru a se ajunge la o rată a şomajului de 5% până în 2020. Laactualul ritm de creştere şi de creare a locurilor de muncă, s-arajunge la jumătate din această rată până în anul respectiv.

Mitul 2. Situaţia poate fi depăşită custimulente

Deşi o a treia rundă de stimulente ofe­rite de guvern sau de Fed(banca centrală) nu ar trebui exclusă în caz de urgenţă, raportulrisc-be­ne­ficii nu este avantajos. În primul rând, creditorii, celmai mare fiind China, s-ar plânge în legătură cu implicaţiile unornoi stimulente, lăsând deoparte riscul creării de bule în economie.Stimulentele, care au luat forma achiziţiilor de către Fed detitluri de trezorerie de la investitori, menite să reducă rateledo­bânzii pe termen lung şi să înlesnească refinanţareaproprietarilor de locuinţe, nu ajută prea mult dacă proprietarii delocuinţe nu au locuri de muncă pentru a-şi putea onora în acest felplăţile. Deşi numărul prescrierilor de ipoteci este în scădere,volumul de lo­cuinţe prescrise aflate la vânzare submi­nează piaţaimo­biliară, ceea ce afectează cheltuielile şi încredereaconsumatorilor.

Mitul 3. Sectorul privat va ajuta la îmbunătăţireasituaţiei

Există o diferenţă fundamentală între situaţia financiară acompaniilor ame­ricane, una destul de bună, şi cea a munci­toriloramericani, din care ma­jori­tatea câştigă acum mai puţjn decât înrecesiune.

Companiile câştigă foarte bine, numai în ultimul trimestru auavut un profit în afară de 1.680 mld. dolari, însă nu contri­buiela creşterea numărului locurilor de muncă pe plan local. Multecompanii s-ar gândi de două ori înainte de a construi următoareafabrică în Statele Unite când pot alege locuri ca Brazilia, Chinasau India. Acesta este unul dintre motivele pentru care rataşomajului este atât de ridicată, iar salariile sunt atât de mici peplan local.

Potrivit unui studiu, în perioada 1990-2008, o perioadă deglobalizare extremă, companiile cu operaţiuni la nivel global auavut o contribuţie aproape egală cu zero în ceea ce priveştecreşterea numărului de locuri de muncă din SUA. Firmele care auavut o contribuţie au fost cele cu ope­raţiuni în principal pepiaţa americană. Din păcate, locurile de muncă din sectoarele undeacestea operau sunt mai prost plătite şi cu un nivel mai scăzut decalificare decât cele externalizate.

Mitul 4. Forţa de muncă este mobilă

Mitul mobilităţii conform căruia dacă creezi locuri de muncă,oamenii vor veni nu mai este valabil. În anii '80, aproxi­mativ unudin cinci muncitori se muta în căutarea unui loc de muncă înfiecare an. Acum, raportul este de 1 din 10. Acest lucru sedatorează în parte creşterii numărului de familii în care atâtbărbatul, cât şi femeia au o carieră.

Decizia mutării de dragul slujbei bărbatului nu mai este unauşoară şi evidentă. Tendinţa se va accentua pe măsură ce femeilevor pune mâna pe locuri de muncă din domenii cu un ritm alert decreştere.

O problemă mai mare este legată de faptul că nu există osupra­punere între aptitudinile existente şi carac­teristicilelocurilor de muncă disponibile.

Mitul 5. Întreprinzătorii sunt bazaeconomiei

Ratele creării de noi businessuri se află în scădere din anii'80. Destul de ciudat, acest lucru a început să se întâmple exactîn momentul în care sectorul financiar a început să ia amploare.Cele două tendinţe nu sunt fără legătură.

Criza creditării a amplificat problema. Creditarea este încărestricţionată, iar vechile metode de autofinanţare a unui businessnu mai sunt viabile. Există soluţii pe termen scurt şi termen lung.Prioritară este redresarea pieţei rezidenţiale. Mai apoi, trebuiesoluţionată problema şomajului ridicat în rândul tinerilor.

O altă problemă majoră este legată de reducerea diferenţeidintre câştigurile companiilor şi cele ale muncitorilor. Tre­buiegăsite modalităţi de a face din Statele Unite o destinaţie maiatractivă pentru investiţii, iar în acest sens trebuie să existe ocooperare mai strânsă între sectorul privat şi cel public.

AFACERI DE LA ZERO