Business Internaţional

Duminică sunt alegeri în Slovenia, cea mai bogată ţară est-europeană din UE. Un fost premier acuzat de corupţie şi cu idei xenofobe conduce în sondaje

Duminică sunt alegeri în Slovenia, cea mai bogată ţară est-europeană din UE. Un fost premier acuzat de corupţie şi cu idei xenofobe conduce în sondaje

Janez Jansa, liderul principalului partid de opoziţie din Slovenia, Partidul Democrat Sloven (SDS): În alegerile parlamentare din 2014 a candidat pentru SDS dintr-o celulă de închisoare după o condamnare pentru corupţie.

Autor: Bogdan Cojocaru

01.06.2018, 00:07 647

Pe cât de dinamică îi este acum economia, pe atât de tulbure îi este politica. Slovenia, cel mai bogat stat din fostul bloc comunist est-european, va avea duminică alegeri parlamentare, iar un fost premier acuzat de corupţie şi cu idei xenofobe conduce în sondajele electorale.

Vor alege slovenii un viitor Viktor Orban? Spre deosebire de Ungaria, una din oile negre ale UE, Slovenia face parte şi dintre zona euro.

Cu o populaţie mică, de doar 2 milioane de locuitori, dar cu o poziţie geografică strategică între Occident şi Europa de Est - are ca vecini Italia, Austria, Croaţia şi Ungaria - Slovenia a atras câţiva investitori strategici care impulsionează industria ţării. Renault, cu o fabrică acolo, ţine în picioare industria auto. Gorenje, peţit cu hotărâre de o companie chineză, este o marcă locală de electrocasnice binecunoscută în Europa. Producătorul canadian de componente auto Magna International şi Sumitomo Rubber Industries s-au instalat şi ei acolo. Producătorul farma elveţian Novartis are de asemenea o prezenţă semnificativă în Slovenia. Producătorul nipon de echipamente electrice Yaskawa îşi construieşte în Slovenia o fabrică de roboţi industriali şi a decis recent să mai construiască în Slovenia o fabrică pentru componente electronice.

Slovenia este cea mai competitivă economie din Europa Centrală şi de Est, potrivit ediţiei de anul acesta a clasamentului World Competitiveness Rankings, întocmit de şcoala de afaceri elveţiană IMD. În acest clasament, Slovenia ocupă locul 37 din 63 de ţări, Bulgaria locul 48 şi România 49. SUA sunt cea mai competitivă economie.

Potrivit  băncii centrale, investiţiile străine directe din Slovenia au crescut cu 428 de milioane de euro între aprilie 2017 şi martie 2018. Investiţiile creează o penurie de forţă de muncă în anumite sectoare. Rata şomajului s-a redus la 5,9% în T1. Creşterea salariilor este lentă, de 2,9%, sub ritmul de creştere al productivităţii, a calculat banca centrală. Cu toate acestea, salariul mediu (în jur de 1.000 de euro) este superior celor din ţări cu vechime în zona euro, cum ar fi Grecia şi Portugalia. Economia a avansat cu 4,6% în primul trimestru, în ritm anualizat.

Companiile mici şi mijlocii, care reprezintă aproape două treimi din PIB, o duc mai bine ca niciodată după criză, însă sunt prudente. Politicul le nelinişteşte. Valter Makovec, proprietarul unei afaceri mici, oferă un indiciu de unde vine neliniştea. Firma sa, care produce mobilă, şi-a dublat veniturile din 2015 la circa 2 milioane de euro. O evoluţie în linie cu cea a creşterii economice, scrie AFP. Makovec nu le acordă politicienilor niciun credit pentru revenirea firmei sale. „Am încetat să mai ascult promisiunile politice. Multe sunt retorică electorală seacă. Nu cred că rezultatele vor avea vreun impact asupra afacerilor”, spune antreprenorul.

El încă se teme de repetarea crizei care a ţinut în loc economia timp de jumătate de deceniu şi i-a adus firma aproape de faliment. „Piaţa noastră s-a prăbuşit în doar trei luni”, povesteşte Makovec, amintindu-şi cum firma a dat afară oameni şi se chinuia să-şi plătească facturile lunare.

Vremurile grele au venit când a izbucnit criza financiară globală din 2008. Panica a paralizat sistemul bancar al Sloveniei, cunoscută până atunci ca „Elveţia Balcanilor” (mai mult datorită reliefului decât culturii financiare). În 2013, Slovenia a evitat la limită un bailout internaţional pentru băncile de stat atât de împovărate cu datorii toxice încât au ajuns în pragul colapsului. Creditele neperformante ajunseseră să reprezinte o cincime din total. Însă guvernul a adoptat un program cuprinzător, cu măsuri de austeritate şi privatizări. Anul trecut, Slovenia a reuşit să obţină un surplus bugetar modest. Rata şomajului a revenit la nivelurile de dinainte de criză. Acest lucru se vede şi la afacerea lui Makovec, care are acum mai mulţi angajaţi ca în 2008.

Makovec nu crede că trebuie să le mulţumească politicienilor pentru revenirea afacerii sale. El ştie ce i-a salvat firma. „Am început de la zero şi am decis că trebuie să găsim clienţi noi în străinătate.” Firma a colaborat cu un designer britanic de top şi a profitat de cererea sănătoasă din afară pentru mese pentru jocuri de noroc. Exporturile au fost esenţiale pentru revenirea economiei slovene. Acestea au crescut cu peste 10% anul trecut.

Însă tăierile făcute de guvern în asigurările sociale şi salariile din sectorul public înseamnă că „mulţi sloveni nu au senzaţia că beneficiază de pe urma creşterii”, spune Rosvita Pesek, jurnalist la televiziunea publică RTV. Iar economia mai are nevoie de reforme. Guvernul încă deţine 40% din sistemul bancar, în care şi băncile străine au o prezenţă puternică. 

De asemenea, dependenţa de exporturi face economia vulnerabilă la şocuri externe.

În acest context, cel mai mare partid de opoziţie, Partidul Democrat Slovac (SDS), conduce în sondajele electorale. Partidul îl are ca lider pe fostul premier Janez Jansa, un personaj controversat care a încercat să forţeze guvernul lui Miro Cerar să retragă nu mai puţin de şase miniştri şi a iniţiat numeroase voturi de neîncredere. Fără succes. Un sondaj al agenţiei Episcentar arată că SDS va câştiga peste un sfert din voturi, potrivit Intellinews.com. Aceasta cu toate că Jansa a fost implicat, în timp ce era premier, într-unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria Sloveniei, cazul Patria, în care a fost acuzat că a primit mită în legătură cu afacerile companiei finlandeze de armament Patria. El a fost condamnat  la doi ani de închisoare în acest caz, iar în alegerile parlamentare din 2014 a candidat pentru SDS dintr-o celulă de închisoare. Condamnarea a fost retrasă ulterior de Curtea Constituţională, care a cerut rejudecarea, ceea ce nu s-a mai întâmplat pentru că a trecut prea mult timp de la deschiderea cazului. Jansa a cerut despăgubiri de 900.000 de euro de stat pentru că a pierdut alegerile.

Jansa a fost premier între 2004 şi 2008 şi între 2012 şi februarie 2013, când un vot de neîncredere a dus la dizolvarea coaliţiei de guvernare în contextul scandalului Patria. Chiar şi cu Jansa în centrul scandalului, SDS a avut rezultate bune în sondaje în ultimii ani. Jansa este cunoscut ca orator cu priză la public, cu o prezenţă combativă pe reţelele de socializare şi cu un discurs tăios contra oponenţilor şi mediei tradiţionale ñ tacticile populiştilor de dreapta din străinătate.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470