♦ Recesiunea nu ţine cont de continente şi pândeşte sau afectează ţări de peste tot în lume: Germania, Marea Britanie, Hong Kong, Argentina, Turcia ♦ Şi în SUA se vorbeşte de recesiune industrială.
Pe la sfârşitul anului 2017 a apărut termenul de „creştere globală sincronizată“ pentru a descrie o perioadă de exuberanţă încurajată de un boom economic de amploare în care economiile lumii avansau în forţă, unele cu viteză maximă. Astăzi se vorbeşte despre o „încetinire sincronizată“ a creşterii mondiale - FMI - sau chiar de începutul unei perioade de „stagnare sincronizată“ - relatează Financial Times.
Incertitudinile create de Brexit, războiul comercial dintre SUA, China şi UE şi turbulenţele geopolitice îşi lasă amprenta asupra comerţului şi investiţiilor regionale şi globale, iar cinci economii, unele considerate indicatori ai stării de sănătate a economiei mondiale, au ajuns în recesiune sau sunt în pragul recesiunii. Altele sunt într-o situaţie precară.
Liderul Hong Kongului Carrie Lam a avertizat că teritoriul va înregistra probabil scădere economică anul acesta deoarece luni de proteste de amploare împotriva presiunilor chineze de limitare a independenţei au lovit economia, scrie BBC. Hong Kong este un important hub asiatic al lumii financiare globale şi una din principalele porţi comerciale între Asia şi restul lumii. Turbulenţele sociale au lovit în special turismul şi sectorul de retail. Analiştii se aşteaptă ca economia să fi intrat în trimestrul III în recesiune tehnică - două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Cifrele oficiale privind creşterea sunt aşteptate joi. Pentru a impulsiona creşterea, guvernul local a injectat peste 2,6 miliarde de dolari în economie, inclusiv în transport, turism şi retail.
Tot într-o recesiune tehnică, şi tot în al treilea trimestru, s-ar putea să fi intrat şi economia Germaniei, cea mai mare din Europa, după cum avertizează banca centrală germană. Sectorul manufacturier este în recesiune de un an, avariat de şocurile războiului comercial global şi de zbaterile sectorului auto, afectat de standarde de emisii mai stricte şi de schimbările de preferinţă ale şoferilor şi autorităţilor locale, care se uită acum mai mult spre maşini electrice sau spre mijloace de deplasare lejere, cum ar fi scuterele electrice, decât spre autovehicule diesel. Efectele recesiunii industriale au început să se propage în sectorul serviciilor şi să erodeze piaţa muncii, a cărei soliditate ţinea încrederea populaţiei la cote ridicate. Companiile germane au eliminat luna aceasta mai multe locuri de muncă decât au creat pentru prima dată în ultimii şase ani, potrivit datelor companiei de cercetare a pieţei IHS Markit. Crearea de locuri de muncă în sectorul serviciilor a atins cel mai de jos nivel din ultimii trei ani şi jumătate. Industria manufacturieră şi serviciile reprezintă împreună două treimi din economia germană, dependentă puternic de exporturi. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a estimat recent că economia s-ar putea să fi scăzut uşor în trimestrul III, după o altă evoluţie negativă, de -0,1%, în trimestrul anterior. Instituţia a asigurat însă că nu se aşteaptă la o recesiune profundă. „O recesiune în sensul unui declin clar, general şi susţinut în managementul economic cu capacitate subutilizată nu este încă aparentă“, se arată în comunicatul băncii. În mod normal, încetinirea sau recesiunea Germaniei se simte în statele pentru care această ţară este principala piaţă de export cu o latenţă de câteva trimestre.
Pentru Marea Britanie, stat care a ales să iasă din Uniunea Europeană, dar îşi amână plecarea, prelungind astfel incertitudinile, interpretarea datelor macro este mai problematică. Un indice anticipativ realizat de IHS Markit pe baza răspunsurilor managerilor de achiziţii ai companiilor sugerează că economia britanică, a doua ca mărime din Uniunea Europeană, s-ar putea să fi intrat în recesiune în urmă unui declin al activităţii din sectorul serviciilor. Indicele a atins minimul ultimelor saşe luni în septembrie, de 49,5 puncte, sub pragul de 50 de unităţi dintre scădere şi creştere, notează BBC.
Cifrele arată că economia s-a micşorat cu -0,1% în trimestrul III, încheiat în septembrie, după o scădere de -0,2% în trimestrul II. „Călcând pe urmele scăderii din trimestrul II, aceasta înseamnă că Marea Britanie are în faţă un risc ridicat de recesiune“, apreciază Chris Williamson, economist la IHS Markit. El crede că reducerea activităţii este generală, fiind mai degrabă rezultatul slăbirii cererii pe parcursul anului decât al unui şoc brusc. Consensul general este că un Brexit fără acord face şi mai mare riscul de recesiune. Însă cele mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică britanic oferă speranţă. Acestea arată că PIB-ul a crescut cu 0,3% în perioada iunie-august, un salt neobişnuit de puternic al avansului economic pe perioada verii, după cum remarcă The Guardian. La acest salt au contribuit forţa sectorului serviciilor şi un boom al producţiei TV şi de film. Astfel, Marea Britanie s-ar putea să fi evitat prima recesiune de după marea criză financiară.
Datele oficiale privind creşterea PIB în trimestrul trei vor fi publicate în noiembrie. Italia, singura economie din zona euro care încă nu şi-a revenit la nivelul de dinainte de criză, a fost în recesiune în al doilea semestru al anului trecut, iar de atunci, deşi s-a mai întremat, se confruntă cu probleme din cauza productivităţii slabe, a şomajului ridicat, a datoriilor uriaşe şi haosului politic, notează Forbes. Alte state cu economiile în dezechilibru sunt Turcia - predispusă la crize monetare, Argentina - a ieşit din recesiune în trimestrul doi al acestui an, Iran - sufocat de sancţiunile economice americane, Brazilia şi Mexic. Iar China, a doua economie ca mărime a lumii, încetineşte rapid. FMI estimează pentru aceasta o creştere a PIB de doar 5,8% în 2020, faţă de 6,6% anul trecut. Nicăieri dezbaterile despre recesiune nu sunt mai aprinse ca în SUA, cea mai mare economie a lumii. Indicele bursier S&P 500 a stabilit un nou record de înălţime luni, semn că investitorii au încredere. Sau sunt încă euforici din cauza nenumăratelor miliarde de dolari injectate de banca centrală pe pieţe pentru a ajuta economia să iasă din ultima criză. Bradley Jacobs, directorul executiv al XPO Logistics, una dintre cele mai mari companii de transport şi logistică din lume, spune că SUA sunt „într-o recesiune industrială de peste un an“. „Producţia industrială a scăzut, iar acest lucru este rezultatul direct al tarifelor“, a afirmat el pentru CNBC, făcând referire la războiul tarifelor dintre SUA, China şi UE. Veniturile din trimestrul trei ale companiei au scăzut cu peste 4%. Goldman Sachs, una dintre cele mai influente bănci de pe Wall Street, şi-a schimbat modelul de calcul al probabilităţii venirii recesiunii, iar acesta estimează o probabilitate de 25% pentru anul viitor. Estimarea mediană este de 35%. Bloomberg Economics dă o cotă de 27%.
