• Leu / EUR4.7260
  • Leu / GBP5.1738
  • Leu / USD4.2652
Business Internaţional

După europarlamentare urmează lupta pentru putere, în numele democraţiei, dintre PE şi guvernele suverane

Autor: Bogdan Cojocaru

27 mai 2014 435
„De această dată este diferit“ a fost sloganul alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European, prin care s-a vrut să se sublinieze că, pentru prima dată, cetăţenii UE nu şi-au ales doar reprezentanţii în legislativul UE, ci şi pe preşedintele Comisiei Europene, instituţia cu cea mai mare putere de decizie din Uniune, cea care propune şi pune în aplicare legile europene.

Sloganul face parte din lupta pentru putere în care parlamentul încearcă să preia de la liderii statelor europene controlul, în numele democraţiei, asupra numirii succesorului lui Jose Manuel Barroso la şefia CE. Lupta lor se duce în baza unei clauze ambigue a Tratatului de la Lisabona, cel care guvernează UE, scrie agenţia Thomson Reuters.

Lupta se duce între cei care vor „mai multă Europă“ şi cei care vor să limiteze puterea Bruxellesului şi s-o protejeze pe cea a guvernelor naţionale. Clauza ambiguă menţionează că liderii UE propun un candidat la preşedinţia CE „ţinând cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European“ şi după dezbaterile necesare. Parlamentarii va trebui apoi să-l aprobe pe cel nominalizat prin majoritate absolută. Dacă nu se ajunge la un rezultat, procedura reîncepe într-o lună.

Primele focuri se vor trage astăzi, când liderii grupurilor parlamentare şi şefii de stat sau de guvern din UE se întâlnesc separat la Bruxelles pentru a dezbate rezultatele alegerilor din cele 28 de state ale UE.

Jean-Claude Juncker, Martin Schulz şi Guy Verhofstadt, principalii candidaţi ai grupului de centru-dreapta, al socialiştilor şi al liberalilor, au căzut de acord ca în principiu să-l sprijine pe cel care va fi preferat de alegători.

Juncker a explicat că ar reprezenta o trădare faţă de electorat dacă niciunul dintre candidaţi nu primeşte şefia CE.

Lupta pentru putere a Parlamentului European este, în parte, o reacţie la percepţia că Barroso a acţionat ca un servitor obedient al statelor puternice, în special pentru Germania şi Franţa, în ultimii zece ani. Deznodământul acestei lupte pentru putere va stabili, probabil, un precedent pentru distribuirea influenţei între instituţiile europene. Un cârd de politicieni, de la preşedintele Franţei François Hollande la liderii grupurilor politice europarlamentare, au susţinut explicit ideea unei schimbări în alegerile europarlamentare, dar s-ar putea ca imaginea pe care vor s-o creeze să fie una diferită de realitate.

Principalii patru candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene

- Jean-Claude Juncker, 59 de ani, sprijină ideea de federalism la nivelul UE

Candidatul din partea Partidului Popular European, grupul cu cele mai mai multe locuri în Parlamentul European, se remarcă mai ales prin experienţa în fruntea instituţiilor internaţionale, scrie debatingeurope.eu. El a fost între 2005 şi 2013 preşedintele Eurogroup, reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro, unul dintre cei mai puternici factori de decizie din UE, şi a condus atât Banca Mondială cât şi Fondul Monetar Internaţional. De asemenea, ca premier al Luxemburgului între 1995 şi 2013, Juncker iese în evidenţă ca fiind unul dintre politicienii lumii care au rezistat cel mai mult într-o funcţie de conducere după ce au fost aleşi în mod democratic. Toate aceste experienţe, spune el, îl vor ajuta să readucă Europei prosperitate economică. Luxemburghezul s-a declarat alergic la diviziunile dintre nordul şi sudul Uniunii Europene şi a promis că va construi poduri şi va crea consens în Europa. Juncker crede în proiectul european şi este un adept al ideii de federalism la nivelul UE. Din punct de vedere politic, deşi aparţine orientării de centru-dreapta, politicianul respinge urmărirea oarbă a principiilor pieţei libere şi a fost caracterizat ca fiind „cel mai socialist creştin-democrat“.

 

- Martin Schulz, 58 de ani, sprijină ideea unei integrări mai în profunzime a UE

Fost lider al grupului social-democraţilor, politicianul german a pornit în cursa pentru preşedinţia CE din poziţia de preşedinte al Parlamentului European.

Schulz a copilărit aproape de graniţele Germaniei cu Belgia şi Olanda şi vorbeşe fluent franceza, olandeza, germana, engleza, italiana şi spaniola. Fără studii superioare – a renunţat la şcoală până să obţină vreo calificare – germanul şi-a început cariera politică de la vârsta de 19 ani. Schulz spune că prioritatea sa ca preşedinte al CE va fi crearea de locuri de muncă pentru europeni. El vrea ca în cinci ani să poată spune că a ajutat la reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor şi la descurajarea salariilor injuste.

Politicianul vrea, de asemenea, să vadă micşorându-se decalajul dintre statele bogate şi cele sărace din UE şi a promis că va lupta cu frauda fiscală şi că va face „din nou sigur“ sistemul bancar.

 

- Alexis Tsipras, 39 de ani, militează contra globalizării neoliberale şi a austerităţii

Motocislist, fost comunist şi lider al stângii radicale greceşti SYRIZA, Alexis Tsipras şi-a format imaginea unui critic aprig a ceea ce spune că este capitalismul neoliberal antidemocratic şi al „puterii oligarhiei“, cu toate că susţine că şi-a mai moderat atitudinea în comparaţie cu vremurile radicale ale studenţiei. Tsipras este neobişnuit de tânăr pentru un membru al parlamentului grecesc şi a fost cel mai tânăr lider politic din Grecia atunci când a preluat la vârsta de 33 de ani şefia Synaspismos, principalul partid al coaliţiei SYRIZA. Inginer civil ca formaţie profesională, Tsipras s-a alăturat Societăţii Tinerilor Comunişti  la sfârşitul anilor 1980 şi a atras rapid atenţia ca student activist dedicat. El susţine retragerea Greciei din NATO, impunerea unei taxe de 75% pe averile bogaţilor şi naţionalizarea serviciilor publice, inclusiv a sistemului bancar. Deşi critică politicile UE, Tsipras nu este un eurosceptic tradiţional şi susţine că vrea să păstreze Grecia în zona euro, cu toate că a promis că va lupa pentru scoaterea ţării din programul de bailout internaţional pentru a pune astfel capăt politicilor de austeritate. În alegerile europarlamentare SYRIZA a câştigat primul loc, cu 26,7% din voturi.

 

- Guy Verhofstadt, 61 de ani, promite o luptă pentru o UE federală

Guy Verhofstadt, nominalizatul la preşedinţia UE din partea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, este critic la adresa euroscepticismului şi promovează ideea unei Europe federale.

Un federalist convins, Verhofstadt a fost cel de-al 47-lea premier al Belgiei, între 1999 şi 2008, şi este la a treia încercare pentru câştigarea preşedinţiei CE. Belgianul a urcat rapid pe treptele politicii şi a devenit preşedintele partidului său în 1982 la vârsta de doar 29 de ani. În 1985 a devenit vicepremier promovând o ideologie bazată pe piaţa liberă.

Cu timpul, orientarea politică a lui Verhofstadt a înclinat spre centru, dar el a rămas un federalist radical cu viziunea unor State Unite ale Europei federale. Politicianul susţine că doar unite politic naţiunile europene vor putea rămâne puternice în faţa globalizării.

 
Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7260
Diferență: -0,0508
Ieri: 4.7274
Azi: 4.2652
Diferență: 0,1809
Ieri: 4.2601
Azi: 5.1738
Diferență: 0,25
Ieri: 5.1683
Azi: 4.3396
Diferență: -0,2253
Ieri: 4.3460