Franţa a început să deconteze medicamentele moderne pentru slăbit, în timp ce Germania a susţinut până acum că acestea sunt prea scumpe. Lucrurile s-ar putea schimba însă acolo după ce un influent oficial din domeniul sănătăţii a indicat că o astfel de măsură ar trebui analizată sub anumite condiţii, scrie Euractiv. În iunie, Franţa a devenit prima ţară din UE care a început să deconteze medicamente moderne pentru slăbit cum ar fi Ozempic şi Wegovy pentru persoane care nu suferă de diabet dar sunt diagnosticate cu obezitate. Ministrul francez al sănătăţii, Stephanie Rist, a estimat costul acestei politici la 100 milioane de euro pe an. Germania, de obicei destul de generoasă când vine vorba de decontarea medicamentelor, nu a fost pregătită să facă un pas similar. Până acum. Recent, publicaţia germană Der Spiegel a publicat un interviu cu preşedintele G-BA, cel mai înalt organism de decizie din sistemul de sănătate publică din Germania, care are un cuvânt important de spus în privinţa stabilirii preţurilor medicamentelor.
„Ar merita cu siguranţă să se ia în considerare acoperirea prin asigurare de sănătate a medicamentelor de slăbit sub anumite condiţii“, a declarat Sonja Optendrenk.
În prezent, Germania include medicamentele pentru slăbit în categoria „medicamentelor pentru stilul de viaţă“, împreună cu produse pentru creşterea părului, de exemplu. Paradoxal, asigurătorii de sănătate acoperă totuşi intervenţiile pentru slăbit, psihoterapia pentru tulburările de alimentaţie şi aplicaţiile digitale pentru monitorizarea dietei şi exerciţiilor fizice.
Medicamentele de slăbit nu sunt decontate nici dacă sunt prescrise de un doctor ca pregătire pentru o intervenţie chirurgicală pentru reducerea greutăţii. Pacienţii pre-diabetici care ar dori să le ia pentru a preveni diabetul trebuie să plătească în continuare pentru ele din propriul buzunar. Totuşi, dacă acelaşi pacient dezvoltă diabet, medicamentele sunt acoperite de asigurări.
Mulţi asigurători publici din domeniul sănătăţii apără aceste practici, însă multe voci cer schimbarea politicii. Acestea argumentează că obezitatea este o boală cronică ce necesită intervenţie medicală mai degrabă decât rezultatul unui eşec individual. Mai multe societăţi medicale au susţinut în mod repetat decontarea. Cea mai proeminentă dintre acestea, Leopoldina, a catalogat obezitate o „pandemie“, cerând legislatorilor germani să „schimbe legea pentru a permite accesul pacienţilor la medicamente moderne“.
Cercetările arată că medicamente ca Ozempic sunt semnificativ mai eficiente decât predecesoarele lor şi ar putea oferi o cale de ieşire din epidemia obezităţii şi poverii sale financiare. Totuşi, majoritatea persoanelor au revenit la greutaea iniţială după stoparea tratamentului.
Optendrenk s-a referit la acest aspect, dar a cerut updatarea paragrafului referitor la stilul de viaţă. „Legislatorul ar putea cere de exemplu G-BA să clarifice ce grupuri de pacienţi ar trebui să primească medicamentele respective, pe ce perioadă şi cu ce măsuri asociate“.
Ar putea merita: În Germania, potrivit unei estimări, obezitatea şi condiţiile asociate cum ar fi bolile cardiovasculare costă sistemul medical aproximativ 29 miliarde de euro pe an. Productivitatea pierdută în urma zilelor de concediu şi pensionării anticipate adaugă alte 34 mld de euro. Germania, unde aproximativ 20% dintre adulţi suferă de obezitate, ar putea ajunge la o concluzie similară cu cea a Franţei, unde rata este de 17%.
La preţurile actuale, tratarea tuturor pacienţilor cu obezitate fără diabetul de tip 2 ar costa între 1,4 şi 5,5 miliarde de euro pe an. Totuşi, preţurile medicamentelor de slăbit urmează să scadă.
