Proporţia bunurilor care sunt mai ieftine decât cu un an în urmă este cea mai ridicată din primăvara anului 2021, înainte ca perturbările provocate de pandemie şi invadarea Ucrainei de către Rusia să împingă preţurile puternic în sus, relevă o analiză Bloomberg a peste 220 de bunuri şi servicii care alcătuiesc indicele preţurilor de consum.
Ieftinirea unor bunuri de la brânză la mobilă pentru grădină va aduce uşurare consumatorilor care asistă la o moderare a inflaţiei, dar la menţinerea preţurilor la niveluri ridicate. Inflaţia a coborât astfel de la un vârf de peste 11% la sfârşitul anului 2022 la uşor sub ţinta de 2%.
Totuşi, 67 din cele 71 de produse aflate în deflaţie în septembrie provin din sectorul bunurilor, unde şocurile care au stimulat inflaţia se temperează acum. Preţurile serviciilor continuă să crească.
Analiza coşului britanic sugerează că temperarea presiunilor inflaţioniste devine cel puţin deocamdată mai generalizată.
Tomasz Wieladek, economist la T. Rowe Price, arată însă că evoluţia ar putea fi temporară, fiind determinată de declinul preţurilor la energie. „Inflaţia va fi benignă în următoarele luni, însă e greu de ştiut ce se va întâmpla mai departe“.
Elveţia ar putea risca să alunece în teren deflaţionist anul viitor în condiţiile în care francul mai puternic zădărniceşte eforturile strategilor de a aduce sub control preţurile, potrivit CNBC. Analiştii spun că probabilitatea ca banca naţională a ţării să recurgă la intervenţii valutare pentru a evita intrarea într-un mediu deflaţionist este în creştere.
„Ne aşteptăm ca inflaţia să scadă până la 0,1% în unele luni, astfel că nu e nevoie de prea mult pentru ca rata să coboare sub zero“, arată Adrian Prettejohn, economist la Capital Economics.
Şi în cazul economiei americane deflaţia a apărut în unele segmente în ultimul an. Unele bunuri importate, electronice de consum, energie şi produse alimentare au înregistrat scăderi de preţuri.
În Franţa, preţurile energiei şi transporturilor au fost de asemenea în deflaţie în septembrie. Biroul de statistică al ţării a arătat că scăderea puternică a inflaţiei înregistrată în luna respectivă reflectă un declin pronunţat al preţurilor energiei, în special al celor pentru produse petroliere, cât şi efectul sezonier al scăderii costurilor de transport.
La primă vedere, deflaţia este un lucru bun. Însă problema cu deflaţia este că atunci când oamenii încep să se aştepte la preţuri mai mici pe viitor, nu se simt încurajaţi să facă achiziţii.
Când destul de mulţi oameni gândesc în acest fel, cheltuielile scad masiv, iar acest lucru poate genera o recesiune dacă firmele nu-şi pot permite să angajeze la fel de mulţi oameni.
„Într-un mediu deflaţionist, este posibil ca politica monetară să nu poată stimula suficient economia prin utilizarea instrumentului dobânzilor. De aceea este mai dificil pentru politica monetară să lupte împotriva deflaţiei decât inflaţieiî, se arată într-o postare a BCE de pe website-ul propriu, potrivit CNN.
