După opt ani de austeritate şi bailouturi internaţionale de 289 mld. euro, Grecia şi-a recăpătat suveranitatea financiară, dar nu şi mândria. „Criza a fost ca o palmă dată peste faţă. Am crescut obişnuiţi cu beneficiile traiului într-un stat european şi dintr-o dată toată lumea s-a trezit izbită de pământ.”

20 aug 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

De la începutul crizei, circa 30.000 de greci au emigrat în căutarea unui loc de muncă, iar cei dependenţi de banii statului şi-au văzut veniturile micşorându-se. Yorgos Vagelakos, de 81 de ani, fost muncitor în fabrică, avea înainte de criză o pensie de 1.250 de euro. Acum, primeşte doar jumătate

După opt ani de austeritate, schimbări de guverne, conflicte şi împăcări cu creditorii, reforme şi trei bailouturi internaţionale de 289 de miliarde de euro, Grecia, o ţară a cărei criză a pus în pericol euro, şi-a recăpătat suveranitatea financiară. Însă chiar şi după aceste eforturi, unele dintre rănile provocate de criza datoriilor au rămas nevindecate.

Economia este cu 25% mai mică decât era înainte de criză, rata şomajului este în continuare cea mai ridicată din UE - un semn nu doar al locurilor de muncă distruse de criză, dar şi al amplorii muncii la negru (Organizaţia Internaţională a Muncii estimează economia nedeclarată la echivalentul a 25% din PIB-ul grecesc) -, iar băncile, aproape nimicite de turbulenţele financiare care au izbucnit în 2009, au în faţă vremuri grele. Datoria este în continuare ridicată, chiar dacă acum o mare parte din ea este deţinuită de instituţiile financiare internaţionale care au ajutat la salvarea Greciei de la faliment. Pensionarii încă se mai aşteaptă la tăieri de pensii. Chiar dacă pesimismul încă domină în societate şi în business, un sector al economiei elene prosperă. Este vorba de turism, care nici în criză nu s-a împiedicat prea tare.

Ieri, în aplauzele politicienilor europeni şi ale şefilor instituţiilor financiare internaţionale, a ajuns la final al treilea şi ultimul bailout internaţional al Greciei. „Aţi reuşit”, le scrie grecilor pe Twitter preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk. „Felicitări Greciei şi oamenilor ei pentru că au reuşit să ajungă până la capăt cu programul de asistenţă financiară.” Grecia a trecut prin trei programe de bailout, acceptate în 2010, 2012 şi 2015. Guvernul elen estimează că nevoile financiare îi sunt acoperite până în 2022, ceea ce înseamnă că Grecia se poate întoarce pe pieţele internaţionale pentru finanţare, scrie The Guardian. Datoriile Greciei se situează la 322 de miliarde de euro, echivalentul a 180% din PIB. Din această sumă, 256,6 mld. euro sunt datorii către creditori din zona euro şi 32,1 mld. euro datorii către FMI. În 2012, datorii de 107 miliarde de euro au fost şterse prin păgubirea deţinătorilor privaţi de obligaţiuni.

Ultimul împrumut de bailout trebuie rambursat în 2060. Până atunci, pentru a beneficia de generozitatea creditorilor, Atena va trebui să treacă de evaluări trimestriale, însă nimeni din exterior nu-i va mai cere noi reforme. Calculele creditorilor arată că Grecia va putea obţine până în 2023 un excedent bugetar înainte de plata dobânzilor (excedent primar) de 3,5% din PIB, apoi de 2,5% din PIB. FMI, unul dintre creditorii internaţionali, spune că puţine ţări au fost capabile de o astfel de performanţă. Specialiştii Fondului au atras atenţia că adesea guvernele renunţă rapid la reducerile de cheltuieli deoarece populaţia devine nemulţumită de pierderea anumitor servicii. În Grecia, spre exemplu, cheltuielile statului cu sănătatea au fost reduse la unul dintre cele mai mici niveluri din zona euro. Cei mai săraci 20% dintre greci spun că 44% din venitul gospodăriei se duce pe cheltuieli medicale. Nu sunt puţini cei care spun că se descurcă fără ajutorul sistemului de sănătate, notează AP.

Economia elenă este încă cu 25% mai mică decât era înainte de izbucnirea crizei datoriilor suverane. Potrivit FMI, doar în patru state economia s-a micşorat mai mult decât în Grecia în ultimul deceniu. Este vorba de Yemen, Libia, Venezuela şi Guineea Ecuatorială. La apogeul crizei, rata şomajului din Grecia a urcat la 28%, cu un nivel mult mai ridicat în rândul tinerilor. În prezent, indicatorul este de 19,5%, potrivit BBC.

Cei angajaţi au adesea locuri de muncă pentru care sunt supracalificaţi. Spre exemplu, licenţiată în chimie, Panagiota Kalliakmani, de 34 de ani, lucrează ca bucătar. „Criza a fost ca o palmă dată peste faţă. Am crescut obişnuiţi cu beneficiile traiului într-un stat european şi dintr-o dată toată lumea s-a trezit izbită de pământ”, spune Kalliakmani. „Nimic nu mai este sigur. Criza ne-a învăţat să nu ne facem planuri pe termen lung.”

De la începutul crizei, circa 30.000 de greci au emigrat în căutarea unui loc de muncă, iar cei dependenţi de banii statului şi-au văzut veniturile micşorându-se. Yorgos Vagelakos, de 81 de ani, fost muncitor în fabrică, avea înainte de criză o pensie de 1.250 de euro.

Acum, primeşte doar jumătate, iar datoriile îi cresc. Înainte îşi putea ajuta financiar copiii. Acum are suficienţi bani doar pentru el şi soţia sa.

Profesorul Costas Meghir, economist la Universitatea Yale, a avertizat că sfârşitul programului de bailout „nu înseamnă şi sfârşitul austerităţii.

Guvernul elen trebuie să fie şi mai disciplinat de acum încolo, deoarece va trebui să se bazeze pe pieţele externe, unde trebuie să obţină dobânzi rezonabile pentru a se putea finanţa”, a afirmat Meghir pentru BBC. „Austeritatea poate lua sfârşit numai după ce sunt implementate politici pro-creştere care să permită înflorirea investiţiilor.” Pesimismul şi furia domină în societate în ceea ce priveşte viitorul.

Copiii se nasc îndatoraţi. Pentru mulţi greci, sfârşitul bailout-ului este “o glumă”, scrie The Wall Street Journal.

În sistemul bancar, de obicei călcâiul lui Ahile pentru economiile mai slabe, băncile elene au în faţă costuri de finanţare mai mari. Banca Centrală Europeană a anunţat că începând cu 21 august nu va mai accepta datoria guvernamentală ca garanţie . BCE va renunţa la excepţia aplicată obligaţiunilor elene de la regula că orice garanţie trebuie să aibă un calificativ recomandat pentru investiţii. Cu datorii greceşti cu ratinguri nerecomandate investiţiilor de către toate agenţiile de rating, băncile va trebui să înlocuiască lichiditate de 3,5 miliarde de euro cu facilităţi de finanţare mai scumpe, potrivit Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei. Astfel, băncile vor fi obligate să apeleze la piaţa interbancară şi la un program de asistenţă cu lichiditate de urgenţă al băncii centrale elene,  unde dobânzile sunt mai mari decât cele ale finanţării oferite de BCE - în prezent de 0%. Yieldurile obligaţiunior greceşti au reînceput să crească.

Însă creşte şi turismul elen, devenind o bază  stabilă pentru economie. Industria turismului a ajuns să creeze opt din zece joburi noi în 2016. Veniturile au depăşit 14,6 miliarde de euro în 2017, cu 11% mai mari decât în 2016, potrivit datelor băncii centrale greceşti. Numărul de turişti s-a situat la 30,1 milioane, un nivel record. În 2015, veniturile sectorului au adus un aport de 24% la PIB. Între timp, economia şi-a mai revenit, astfel că în 2016 aportul a fost de 16,7%, iar în 2017 de 18,3%, potrivit unei analize a Institutului SETE.  În regiunile Creta, Marea Egee de Sud şi Insulele Ionice, contribuţia la PIB-ul local a turismului a fost de aproape 50%. Însă în aceste regiuni, atracţii turistice importante, criza nu s-a simţit prea mult. Sentimentul  de pesimism o rezista încă societatea elenă, însă în Atena, în miezul zilei, terasele tind să devină înţesate nu cu turişti, ci cu greci.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2018

 
Cuvinte cheie:
Grecia
, austeritate
, bailouturi internationale
, proteste
, suveranitate
, datorii
, locuri de munca
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide