• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
Business Internaţional

După războaie urmează planurile de reconstrucţie. În Nagorno-Karabah proiectele au demarat rapid şi de ele profită companiile turce, deşi şi Ungaria s-a arătat foarte interesată

După războaie urmează planurile de reconstrucţie. În Nagorno-Karabah proiectele au demarat rapid şi de ele profită companiile turce, deşi şi Ungaria s-a arătat foarte interesată

Ministrul afacerilor externe şi comerţului din Ungaria Péter Szijjártó alături de omologul azer Jeyhun Bayramov.

Autor: Bogdan Cojocaru

28.05.2021, 00:07 273

În Siria, Gaza sau în enclava Nagorno-Karabah războaiele au distrus locuinţe, fabrici, infrastructură şi vieţi. Vieţile nu pot fi înlocuite, însă ce s-a dărâmat poate fi reconstruit. De Karabah, pe lângă Turcia, unul din principalii actori ai jocurilor de putere regionale, sunt interesate şi companiile maghiare. Fâşia Gaza are promise miliarde de dolari de la vecini, SUA şi UE. Şi pentru Siria marile puteri au promis milioane de dolari, cu condiţia ca dictatorul Bashar al-Assad să renunţe la putere. Guvernul lui al-Assad a introdus o taxă de reconstrucţie, dar organizaţii internaţionale spun că banii au dispărut în opacul sistem al administraţiei de stat.

Pentru premierul maghiar Viktor Orban, pariul pe Azerbaidjan în conflictul acestei ţări cu Armenia pentru enclava Nagorno-Karabah s-a dovedit inspirat. Azerii, sprijiniţi de Turcia, au recucerit mai multe oraşe importante, iar după semnarea unui armistiţiu au anunţat planuri de reconstrucţie în regiune. Guvernul de la Budapesta s-a grăbit să anunţe şi el că firmele maghiare sunt interesate. Doar că autorităţile azere spun că prioritate au companiile turce.

Guvernul azer a demarat luna aceasta lucrările de construcţii la o autostradă de 44 de kilometri, care va lega oraşele Barda şi Aghdam, în cadrul unui proiect mai larg de „reconstrucţie a infrastructurii rutiere în teritoriile eliberate de sub ocupaţia armeană“, scrie agenţia azeră de ştiri Trend. „Eliberarea“ este rezultatul celui de-al doilea război pentru Karabah, care a durat din septembrie 2020 până în noiembrie 2020 şi a cuprins şi districtul Aghdam.

Lucrările la autostrada Barda şi Aghdam sunt realizate de o companie locală. Azerii con­struiesc, de asemenea, alte două noi autostrăzi în teritoriile cucerite de la armeni, Fuzuli-Hadrut, de 13 kilometri, şi una către Kalbajar. La prima lucrează compania turcă Kolin Insaat. Ultima este un proiect mai dificil deoarece drumul traversează o regiune muntoasă.

Pentru construirea autostrăzii, Agenţia pentru drumuri a Azerbaidjanului a intrat în parteneriat cu firma turcă Proyapi, scrie Caspian News. În Fuzuli, anul acesta ar trebui să fie inaugurat un aeroport internaţional. Pentru deminarea terenului a fost folosit echipament britanic. O parte din finanţarea proiectelor de reconstrucţie din Karabah va fi furnizată de banca turcă PASHA Bank, ai cărei reprezentanţi au declarat recent că partea azeră intenţionează să lucreze cu contractori din Turcia. Azerbaidjanul a alocat 1,3 miliarde de dolari pentru reconstrucţia re­giunii după 30 de ani de „ocupaţie“ armeană.

Azerbaidjanul nu este nicidecum o ţară săracă, vastele resurse de gaze naturale reprezentând o sursă sigură de venituri grase, mai ales după finalizarea unui culoar de gazoducte care aduce combustibil azer în Uniunea Europeană. Ungaria, o ţară săracă în resurse energetice, s-a abonat deja la gazele azere, iar de-a lungul celui de-al doilea război pentru Karabah guvernul maghiar a făcut clar în repetate rânduri că este de partea Azerbaidjanului şi că susţine integritatea teritorială a acestei ţări.

Apoi, în martie, cu ocazia unui tur de lucru al Asiei Centrale, ministerul comerţului şi afacerilor externe maghiar Péter Szijjártó a promovat la Baku firme maghiare care pot participa la planurile de reconstrucţie şi a spus că banca maghiară Eximbank ar putea furniza credite de 100 de milioane de dolari pentru a finanţa o astfel de colaborare. Guvernul azer a făcut clar că banii de reconstrucţie se vor duce doar la companii din ţări care au luat partea Azerbaidjanului în conflict şi că firmele turce au prioritate. De altfel, o companie turcă este partener în primul proiect de reconstrucţie de după război.

De asemenea, Ziraat Bank din Turcia intenţionează să-şi deschidă o sucursală în oraşul eliberat Shusha. Specialişti turci vor construi o centrală de energie regenerabilă în Aghali, unde grupul chinez Huawei ar putea veni cu soluţii pentru îmbunătăţirea reţelei de internet. O companie italiană, Ansaldo Energia, a câştigat un contract de peste cinci milioane de euro pentru furnizarea de echipament pentru patru centrale electrice ce urmează să fie construite în Karabah.

În ceea ce priveşte Fâşia Gaza, ieşită recent dintr-un nou episod al războiului israelo-palestinian, Qatar a promis 500 de milioane de dolari pentru reconstrucţie. Egiptul va contribui şi el donând 500 de milioane de dolari, bani de care vor beneficia şi companiile egiptene care participă la procesul de reconstrucţie fizică şi economică. Procesul de reconstrucţie după 11 zile de bombardamente şi mulţi ani de blocadă, corupţie şi management prost s-ar putea dovedi unul prea lung şi anevoios.

Şi SUA au promis ajutor, însă cu condiţia ca acesta să fie administrat de Autoritatea Palestiniană, care nu are niciun control în Gaza, unde legea o face Hamas, considerată organizaţie teroristă. Qatar este unul din susţinătorii Hamas. Apoi, ca să ajungă în teritoriul palestinian, materialele de construcţii şi utilajele  ar trebui să treacă prin Egipt şi Israel, care pot bloca după bunul plac intrările şi ieşirile din Fâşie. În Siria, Iranul, care susţine regimul lui Assad, a anunţat că este pregătit să ajute la reconstrucţia ţării devastate de un îndelungat război.

UE, SUA şi alte state s-au angajat să finanţeze eforturile de reconstrucţie şi pe cele de a rezolva criza refugiaţilor sirieni cu 5,5 miliarde euro. Guvernul sirian, ajutat de Rusia şi Iran, a recucerit cele mai mari oraşe, însă rebelii, cu ajutor turcesc, încă mai controlează părţi mari din teritoriu. Josep Borrell, înalt reprezentat al Uniunii Europene, a făcut clar că Uniunea nu va finanţa reconstrucţia Siriei până când dictatorul de la Damasc nu renunţă la putere. China, în schimb, şi-a arătat interesul de a participa la reconstrucţia ţării, dar nu a făcut decât paşi foarte mici în această direcţie. Unul este o investiţie mică în industria auto siriană. ONU estimează pierderile economice produse de război în Siria la 442 de miliarde de dolari.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9469
Diferență: 0,0222
Ieri: 4.9458
Azi: 4.7475
Diferență: -0,3526
Ieri: 4.7643
Azi: 5.8072
Diferență: 0,062
Ieri: 5.8036
Azi: 4.7246
Diferență: -0,7374
Ieri: 4.7597