Business Internaţional

Cum e mai bine? România a ajuns din urmă Ungaria la PIB per capita raportat la costul vieţii şi o întrece la salariu minim. Grecia, cu un PIB per capita mai mic, le întrece pe amândouă la salariu şi se împrumută mult, mult mai ieftin de pe pieţe

Grecia a primit anul trecut 17 milioane de turişti din UE, din care peste 1 milion au venit din România. Spre comparaţie, din Germania, care are o populaţie de patru ori mai mare decât a României, au venit 4,3 milioane de turişti.

Grecia a primit anul trecut 17 milioane de turişti din UE, din care peste 1 milion au venit din România. Spre comparaţie, din Germania, care are o populaţie de patru ori mai mare decât a României, au venit 4,3 milioane de turişti.

Autor: Bogdan Cojocaru

26.03.2023, 21:16 3171

O teamă, sau poate doar o supă­rare, a ungurilor este că sunt întrecuţi la nivel de trai de ro­mâni, consideraţi până acum câţiva ani a fi campioni în UE la sărăcie, când visul tuturor este să ajungă din urmă Vestul. La salariul minim pe economie România a depăşit cu mult Ungaria, ceea ce înseamnă că ceva din teama ungurilor a de­venit realitate.

România are de altfel cea mai rapidă creş­tere a salariului minim din UE în ultimul dece­niu. Ungaria se apropie de viteza medie, dar este încă în partea de jos. După un alt criteriu statistic, Ungaria şi România sunt deja în Europa Occidentală. Este vorba de PIB per capita raportat la paritatea puterii de cum­pă­rare, un indicator care arată mărimea unei eco­nomii luând în considerare şi mă­rimea populaţiei, cu înlăturarea diferen­ţelor de preţuri dintre ţări. Mai pe scurt, este vorba de PIB împărţit la numărul de locuitori şi ra­portat la costul vieţii.

La acest capitol, Româ­nia şi Ungaria sunt la ega­li­ta­te în­tre ele (77% din media UE), dar şi cu Portugalia, de­pă­şind cu mult Grecia (68% din media UE). Portugalia şi Grecia fac par­te din zona euro şi ambele eco­nomii şi-au revenit cu greu din rece­siu­nea în care le-a aruncat criza datoriilor suverane. Grecia, cel puţin, a fost la un pas de ieşirea din zona euro, redre­sându-se financiar doar prin măsuri de auste­ritate cerute de cre­ditori internaţionali precum FMI, Comisia Eu­ropeană şi Banca Mondială şi conside­rate acum inumane. În acea criză, rata şomaju­lui ajun­sese la 25%.


În Ungaria, ţinta de deficit pentru acest an este de aproape 4% din PIB, anul trecut indicatorul fiind de 6% din PIB. România, potrivit proiecţiilor guvernului, ar trebui să se îndrepte spre un deficit bugetar de 4,4% din PIB anul acesta, de la 5,7% din PIB anul trecut.


Dar nici România şi nici Un­garia n-au dus-o a­tunci mai bine. Ambele au fost încolţite pe pieţele de finanţare din cauza deficitelor şi s-au salvat doar prin pro­grame de asistenţă financiară de la FMI plăti­te, de asemenea, scump cu măsuri de austeri­ta­te draconice. Cu toate acestea, sala­riul mi­nim pe economie din Grecia este cu mult mai mare decât în România, trecând de 800 de euro pe lună (în ianuarie, potrivit Eurostat). În Româ­nia salariul este de 606 euro pe lună, iar în Ungaria de 578 euro pe lună. Portugalia stă şi mai bine, cu salariul minim la 886 euro pe lună.

După cum se vede, austeritatea a amputat ceva din economia greacă, care a fost lovită şi de colapsul turismului în timpul pandemiei. Însă Grecia a renăscut în alt fel, ajungând să ocupe un loc fruntaş acolo unde Ungaria şi România n-o vor putea întrece prea curând: la costurile de finanţare de pe pieţele interna­ţionale. Indicatorul tradiţional al acestora este yieldul, sau randamentul, obligaţiunilor suve­rane cu scadenţa la 10 ani. Yieldul Greciei este în prezent, în plin ciclu de majorare a do­bânzilor de către Banca Centrală Europeană, de 4%, după ce în ultimele şase luni a atins un minim de 3,7%.

Pentru România, indicatorul este de 7,2%, iar pentru Ungaria de 8,4%. Cu cât este mai mare yieldul, cu atât este mai mare costul de finanţare şi cu atât este mai scumpă datoria. Spre comparaţie, randamentul obligaţiunilor poloneze este de 5,8%, Polonia fiind cea mai mare şi stabilă economie din Europa de Est. Prin urmare, Grecia, o economie mai mică, sau mai săracă în funcţie de GDP per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, se împrumută mai ieftin decât mai marile Româ­nia şi Ungaria. Ce înseamnă acest lucru?

În primul rând că Grecia nu este „catastrofa economică şi politică“ cum a numit-o în 2015 economistul Marcel Fratzcher, expert la BCE şi şeful prestigiosului Institut German pentru Cercetare Economică. Alte figuri proeminente ale finanţelor şi economiei internaţionale erau şi mai pesimiste, aminteşte Matthew A. Winkler, comentator la Bloomberg. Alan Greenspan, fost preşedinte al Fed, părea convins că Grecia va fi dată afară din zona euro. George Soros cânta şi el prohodul economiei elene. Premierul grec Alexis Tsipras se angajase atunci să pună capăt austerităţii încercând totodată să convingă creditorii internaţionali să elibereze ultima tranşă dintr-un pachet de bailout. În 2015, yieldul obligaţiunilor elene pe 10 ani a atins un maxim de 15%, cam atât de neîncrezătoare erau pieţele. În 2012 era la 37%. Costul împrumutului este considerat nesustenabil în zona euro când trece de 7%. Între timp, investitorii au făcut din obligaţiunile greceşti datoriile suverane preferate. Aceasta în contextul în care ei au fugit de acţiunile băncilor americane şi elveţiene. Dar şi în acela că Grecia încă nu are rating de ţară recomandată pentru investiţii. Însă se împrumută ca una, fiind recomandată de rata inflaţiei scăzută, de 6,5% în februarie, comparativ cu 25% în Ungaria şi 15,5% în România, de creşterea PIB, cu mult peste viteza altor state din zona euro, de ponderea redusă a creditelor neperformante, de 6,8%, faţă de 47% în 2017, şi de stabilitatea politică. Turismul şi-a revenit spectaculos şi a stabilit noi recorduri anul trecut, la acest lucru contribuind din plin şi turiştii români. 2023 promite la fel de mult. Dar nimic din toate acestea n-au fost de folos atunci când două trenuri s-au ciocnit în februarie, făcând zeci de victime. Este un semn că Grecia încă are probleme de sistem, unele poate cu rădăcini în austeritatea de acum un deceniu, la nivel de instituţii şi infrastructură. Dar pe investitori îi interesează alte aspecte ale economiei, şi anume tendinţele. Agenţia de rating Moody’s arată că deficitul bugetar al Greciei s-a îngustat de la 7,5% din PIB în 2021 la 3,2% din PIB anul trecut şi că va ajunge la doar 1,5% din PIB anul acesta, când ţara va avea şi surplus primar. De asemenea, deficitul comercial s-a redus cu 22% în ianuarie, în ritm anualizat. În Ungaria, ţinta de deficit pentru acest an este de aproape 4% din PIB, anul trecut indicatorul fiind de 6% din PIB. România, potrivit proiecţiilor guvernului, ar trebui să se îndrepte spre un deficit bugetar de 4,4% din PIB anul acesta, de la 5,7% din PIB anul trecut. Deficitele mari în vremuri de inflaţie creează şi mai multă inflaţie. Iar inflaţia erodează puterea de cumpărare şi alterează percepţia despre bunăstare. Nu degeaba în Ungaria presa care nu este controlată de guvern insistă şi pe faptul că acolo preţurile au ajuns mai mari decât la vecini sau în economii mai bogate. Guvernul, în schimb, devenit dependent de cheltuielile electorale, dă vina pentru problemele ţării pe Comisia Europeană, pe război şi pe sancţiunile impuse de Occident Rusiei.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels


AFACERI DE LA ZERO