Guvernatorul băncii centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a declarat că investiţiile publice din spatele ţintei de deficit bugetar de 5,9% din PIB pe anul viitor sunt „greşite şi nesustenabile din mai multe puncte de vedere“ în condiţiile în care acestea se concentrează pe sectorul de construcţii, nefiind „inteligente“ şi vizând „capabilităţi, instituţii şi creiere“, relatează Budapest Business Journal.
Într-o opinie publicată pe website-ul cotidianului Magyar Nemzet, Matolcsy remarcă impactul volumului investiţiilor de stat echivalent cu 7,1% din PIB asupra deficitului bugetar din 2022, arătând că trei pătrimi din aceste investiţii sunt investiţii în construcţii, contrastând cu nivelul relativ redus al investiţiilor „smart“ necesare pentru o creştere sănătoasă.
Acesta a indicat că ratele relativ ridicate ale investiţiilor din 2019 şi 2020 s-au datorat parţial unei creşteri a preţurilor legate de investiţii, avertizând că investiţiile de stat în construcţii, pe fondul unei capacităţi restrânse în sector, ar putea împinge preţurile în sus şi exacerba inflaţia importată.
„Toate sursele de creştere sunt importante, însă cea mai importantă sursă de convergenţă sustenabilă este creşterea productivităţii. Aceasta poate fi crescută cel mai rapid prin investiţii digitale. Dacă rata investiţiilor digitale este scăzută, iar rata investiţiilor în construcţii este ridicată, sursele de creştere a productivităţii vor fi reduse. Din păcate, acesta este cazul Ungariei“, a declarat guvernatorul băncii centrale ungare.
Anterior, Matolcsy a declarat că parlamentul maghiar a făcut o „greşeală“ în adoptarea bugetului pe 2022, pentru că acesta va genera inflaţie şi va adăuga riscuri inutile pentru economiei.
Banca centrală ungară era aşteptată ieri să opereze o a doua majorare de dobândă din două luni pentru a combate cea mai rapidă creştere a inflaţiei din UE, deşi economiştii aveau păreri diferite cu privire la amploarea măsurii, potrivit Bloomberg.
Ungaria şi vecina sa Cehia şi-au înăsprit politica monetară luna trecută în condiţiile în care un raliul al preţurilor materiilor prime la nivel mondial şi relaxarea restricţiilor au împins puternic în sus preţurile de consum.
Banca centrală ungară a semnalat o campanie de majorări lunare pentru a trage inflaţia în jos la ţinta de 3% de la peste 5% în prezent.
Ungurii şi cehii respins argumentul celor mai mari bănci centrale ale lumii potrivit căruia actuala creştere a inflaţiei este un fenomen temporar.