Autolib, un sistem pentru folosirea în comun a unor maşini electrice de către utilizatori parizieni, cu puncte de plecare şi de sosire la staţiile de încărcare a bateriilor, a avut până acum un impact asupra emisiilor de carbon echivalent cu cel al scoaterii de pe şosele a 25.000 de maşini normale. Autolib, care ar putea ajunge şi la Londra anul viitor, este un reprezentant al economiei circulare, în care accentul se pune nu pe plata pentru achiziţia produsului, ci pe plata serviciului pe care acesta îl oferă.
Franţa este de asemenea pionierul unui sistem prin care se încearcă motivarea financiară a mersului cu bicicleta la locul de muncă.
Autolib reprezintă un exemplu al schimării majore a modului în care companiile percep conceptul de proprietate. Această schimbare va revoluţiona în cele din urmă modul în care sunt consumate sau folosite diferitele produse, scrie revista Newsweek.
Modelul tipic de viaţă al unui produs este următorul: o companie extrage resursele, o alta le transformă în produse, un consumator le foloseşte un timp după care acestea ajung la groapa de gunoi. Aceasta înseamnă risipă. Companiile caută acum să producă tot mai multe produse mai durabile, care pot fi refolosite sau reparate şi în cele din urmă reciclate. Acesta este un proces circular, care elimină punctul mort al depozitării la groapa de gunoi sau în orice altă facilitate de acest fel. Consumatorii vor prefera să plătească mai degrabă pentru folosinţă şi servicii decât pentru cumpărarea produsului.
Economia circulară poate fi un element-cheie al soluţiei problemei reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Economia circulară ajută, de asemenea, la păstrarea resurselor naturale şi la reducerea poluării în general. Ea poate aduce creştere economică fără creşterea consumului resurselor şi cea de-a doua revoluţie industrială.
O persoană foloseşte în medie o cantitate de 29 de kilograme de resurse în fiecare zi. Este greutatea unui copil de 10 ani. Pe măsură ce populaţia creşte, un astfel de consum va deveni nesustenabil. Banca Europeană pentru Investiţii acordă credite de sute de milioane de euro în fiecare an companiilor cu activităţi din domeniul reciclării şi recuperării din fluxul de deşeuri, însă societăţile moderne produc deşeuri mai mult decât poate fi tratat, reciclat sau recuperat.
Digitalizarea nu este medicamentul universal. Aceasta face economie la hârtie, dar creşte masiv exploatarea metalelor rare, folosite în dispozitivele electronice.
În total, BEI a cofinanţat proiecte de economie circulară de 15 miliarde de euro în ultimii 15 ani, mai ales în Europa. Prin urmare, există specialişti în dezvoltarea acestui domeniu.
Pentru că economia circulară schimbă modul în care companiile sunt plătite şi modelul lor de afaceri – spre exemplu prin închirierea produsului –, sursele de venituri ale companiilor se vor schimba.
În loc să-şi primească banii din vânzarea produselor, companiile îşi vor primi banii gradual sub forma abonamentelor. Pentru bănci, acest model de afaceri pare încă un risc. De aceea ele sunt reticente să asigure finanţare companiilor care-şi recuperează investiţiile gradual. De aceea, economia circulară are nevoie de bănci precum BEI sau de bănci controlate de stat.
Bani pentru mersul pe bicicletă
Franţa, a treia economie ca mărime din UE, are un proiect nou, de tranziţie energetică, în care este prevăzută o indemnizaţie kilometrică pentru mersul pe bicicletă la locul de muncă. Mai exact, este vorba de o scutire de impozit de 25 de cenţi pe kilometru, dar care nu poate depăşi 200 de euro pe an de salariat. Companiile participă voluntar la acest proiect. Le Figaro consideră indemnizaţia un pas înainte, iar plafonarea doi paşi înapoi. Anunţul iniţial al proiectului, făcut de către ministrul ecologiei Ségolène Roy, a fost întâmpinată cu mult entuziasm peste tot în lume, nu doar în Franţa, deoarece prevedea doar un stimul financiar de 25 de cenţi pe kilometru, fără altă limită. Asupra planului guvernul a revenit marţi cu un proiect bugetar rectificativ, votat marţi de parlament. Dar chiar şi aşa, Franţa face pionierat cu iniţiativa sa.
