Business Internaţional

Economia europeană a trecut de temutul hop al recesiunii duble şi se îndreaptă spre o recuperare puternică, dacă este ajutată de consumatori sau dacă nu se împiedică de un euro prea tare

Economia europeană a trecut de temutul hop al recesiunii duble şi se îndreaptă spre o recuperare puternică, dacă este ajutată de consumatori sau dacă nu se împiedică de un euro prea tare

Fabricile europene şi-au majorat preţurile în cel mai rapid ritm din ultimele două decenii.

Autor: Bogdan Cojocaru

09.05.2021, 00:01 846

♦ Cu o scădere economică de 0,6%, zona euro a revenit în recesiune (două trimestre consecutive de scădere a PIB) în perioada ianuarie-martie ♦ PIB-ul SUA a urcat cu 1,6% în primul trimestru, iar cel al Chinei cu 0,6% ♦ Penuriile au împins în sus preţurile multor produse şi mărfuri, precum chimicale, electronice, metale, plastic şi hârtie.

Reintrarea zonei euro în recesiune în primul trimestru este considerată ultimul atac al crizei asupra economiei, analiştii aşteptându-se la o recuperare viguroasă. Cele mai recente date economice, cum ar fi cele despre cadenţa de producţie a fabricilor şi consumul din Germania, le întrec aşteptările, însă le dau şi motive să-şi modereze optimismul. Euro este aşteptat să-şi continue ascesiunea faţă de dolar, făcând exporturile europene mai scumpe pe pieţele internaţionale. De asemenea, o parte din energia revenirii ar trebui să provină din pofta populaţiei de a cheltui banii strânşi în timpul pandemiei, dar încrederea consumatorului depinde tocmai de evoluţia crizei. 

Cu o scădere economică de 0,6%, zona euro a revenit în recesiune (două trimestre consecutive de scădere a PIB) în perioada ianuarie-martie, ceea ce înseamnă că pandemia, măsurile de lockdown şi perturbările provocate de diferitele  penurii în producţia industrială au împins motorul economic al UE într-o recesiune dublă.

Toate economiile mari, Germania, Italia şi Spania, cu excepţia Franţei - o surpriză -, au înregistrat scăderi ale PIB în primul trimestru. Aceste lucruri înseamnă că zona euro rămâne în urma altor concurenţi puternici pe drumul de revenire. Situaţia reflectă, în parte, succesul campaniilor de vaccinare din SUA, cea mai mare economie a lumii, în raport cu Europa, unde birocraţia şi neîncrederea au frânat eforturile de imunizare contra COVID. Spre exemplu, ponderea numărului de americani vaccinaţi cu cel puţin o doză este cu 60% mai mare decât ponderea germanilor şi dublă faţă de cea a francezilor. De aceea, în timp ce industria şi comerţul din SUA îşi reveneau la normal, în multe state europene guvernele reintroduceau restricţii. PIB-ul SUA a urcat cu 1,6% în primul trimestru, iar cel al Chinei cu 0,6%.

Pe de altă parte, cele mai recente date economice pentru industria din zona euro sugerează o perspectivă bună şi arată că cererea şi comerţul se recuperează cu viteză ridicată, după cum a observat Financial Times. „Producţia industrială a explodat“, spune Chris Williamson, economist şef la  IHS Markit, firmă de analiză a pieţei care realizează un indice al activităţii economice pe baza răspunsurilor date de directorii de achiziţii din companii. De fapt, explică Williamson, cererea şi-a revenit atât de rapid încât au apărut penurii de tot felul de produse. „Limitările de pe partea de aprovizionare sunt, de asemenea, la niveluri fără precedent, ducâd la o acumulare record de comenzi incomplete în fabrici.“ Penuriile au împins în sus preţurile multor produse şi mărfuri, precum chimicale, electronice, metale, plastic şi hârtie. Ca răspuns, fabricile şi-au majorat preţurile în cel mai rapid ritm din ultimele două decenii. Cu toate acestea, indicele IHS arată că încrederea producătorilor industriali din zona euro este la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Şi de ce n-ar fi, dacă fabricile îşi majorează cadenţa de producţie la niveluri record pentru a ţine pasul cu creşterea cererii globale? În acelaşi timp, vânzările de retail din Germania au revenit cu o viteză peste aşteptări, dând speranţe că economia regiunii va avea energie pentru o revenire puternică. PIB-ul german, după o creştere uşoară în ultimele trei luni ale anului trecut, a scăzut cu 1,7% în primul trimestru din 2021.

Inversarea traiectoriei reflectă câţiva factori, unul fiind majorarea TVA, ceea ce a dus la o scădere a cheltuielilor şi a activităţii din construcţii, spune Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics. Andrew Kenningham de la Capital Economics aminteşte şi de efectul nociv pe care-l au perturbările din lanţurile de aprovizionare asupra sectorului manufacturier german. Efectele au fost deosebit de puternice în industria auto. Pentru Carsten Brzeski, analist la ING, care arată că atuul Germaniei din trecut, industria, a devenit cartea pierzătoare, „o revenire puternică este totuşi în cărţi“. Vânzările de retail au sărit în martie cu aproape 8% faţă de luna anterioară, ceea ce înseamnă că au recupert două treimi din pierderile înregistrate din decembrie, când a fost impus al doilea lockdown. Analiştii pun revenirea vânzărilor de retail pe seama relaxării restricţiilor şi de aceea se aşteaptă ca populaţia să fie mai generoasă cu cheltuielile în întreaga Europă după ce relaxarea măsurilor de carantină devine regula generală. Economiştii de la Citigroup spun că „situaţia din sectorul manufacturier arată spre o revenire puternică, poate chiar exagerată, care va crea presiuni de preţuri pe măsură ce firmele vor încerca să ţină pasul cu cererea. Acest lucru poate duce la suficiente angajări şi investiţii pentru ca revenirea să devină autosustenabilă“. Rata şomajului din zona euro a scăuzut uşor în martie la, 8,1%, înainte de pandemie indicatorul fiind la 7%. Însă cifra maschează milioane de persoane care au loc de muncă doar pentru că guvernul investeşte în salariile lor.  Între timp, în SUA, secretarul Trezoreriei Janet Yellen a făcut clar că planul economic al lui Biden este improbabil să creeze presiuni inflaţioniste deoarece impulsul dat cererii se va simţi de-a lungul unui deceniu, scrie Bloomberg. Iar preşedintele băncii centrale americane, Jerome Powell, a descurajat pariurile că Fed îşi va retrage programul de stimulare economică agresivă, ceea ce i-a încurajat pe cei care pariază pe aprecierea euro. Powell a explicat că inflaţia care se face simţită în prezent nu va dura şi de aceea nu sunt justificate dobânzi mai mari. Strategii de la Commerzbank anticipează că euro se va aprecia până la 1,23 de dolari pe unitate până la finalul acestui an, de la 1,2 dolari în prezent. Bloomberg Intelligence estimează un curs de schimb de 1,25 de dolari pentru un euro în vară.

 
AFACERI DE LA ZERO