Business Internaţional

Economia europeană sfidează istoria şi îşi revine din recesiunea secolului mai rapid decât cea a SUA, însă ieşirea din criză depinde puternic de măsurile de prevenire a răspândirii pandemiei

Economia europeană sfidează istoria şi îşi revine din recesiunea secolului mai rapid decât cea a SUA, însă ieşirea din criză depinde puternic de măsurile de prevenire a răspândirii pandemiei

În SUA, ameliorarea situaţiei economice corespunde creşterii proporţiei din populaţie supuse obligativităţii purtării măştii - de la 40% în iunie la 80% în prezent, potrivit unei analize a Goldman Sachs.

Autor: Bogdan Cojocaru

23.09.2020, 00:07 2978

Investitorii scot bani din bursele americane de acţiuni şi pariază pe companiile europene. Să fie acesta un semn că au încredere mai mare în revenirea economiilor Europei?

O teorie a pieţei spune că de obicei investitorii intuiesc traiectoria economiilor. Sunt precum câinele plimbat în lesă. Animalul merge înainte şi de cele mai multe ori, după nenumărate plimbări, ştie încotro vrea să-l ducă stăpânul său - economia. În ultimele săptămâni, unii investitori şi-au retras o parte din bani din acţiunile companiilor listate pe bursele din SUA şi au pariat în schimb pe acţiuni europene. Sunt analişti care in­ter­pretează indicatorii eco­nomici şi evoluţiile pan­demiei de pe ambele maluri ale Atlanticului în sensul că revenirea eco­nomică a Europei are fundaţii mai solide şi perspective mai bune decât cele ale SUA, cea mai mare economie din lume. Dar, după cum arată Goldman Sachs, în criza actuală există o legătură directă între revenire şi măsurile de protejare a sănătăţii. Unul dintre elementele cheie este purtarea obligatorie a măştii, ceea ce în SUA este mai greu de aplicat.

În ceea ce priveşte bursele, revista Fortune scrie că până şi în timpul sprintului puternic din august, când Nasdaq şi S&P500 atingeau noi înălţimi, investitorii vindeau acţiuni americane pentru a cumpăra în schimb titluri europene.

Potrivit Goldman Sachs, într-un interval de patru săptămâni încheiat pe 9 septembrie investitorii au retras 17,7 miliarde de dolari de pe bursele americane. În aceeaşi perioadă, ei au investit 1,5 miliarde de dolari în acţiuni listate pe bursele din UE (exceptând Marea Britanie). În ultima lună, indicele german DAX a înregistrat performanţe mai bune decât oricare dintre cei trei indici importanţi din SUA. Fortune enumeră mai multe motive pentru care investitorii au pariat pe acţiunile europene. Pentru început, ei s-au speriat de ceea ce pare o supraevaluare a acţiunilor din sectorul american al tehnologiei. Apoi - şi aici intervine povestea cu câinele - pieţele cred că Europa a făcut o treabă mai bună decât SUA în a ţine sub control pandemia, iar în aceste condiţii revenirea zonei euro pare mai credibilă.

O analiză a Goldman Sachs scoate în evidenţă legătura directă dintre sănătatea publică şi economie. Studiul, publicat pe 29 iunie, arată că introducerea obligativităţii purtării măştii de protecţie la nivel naţional în SUA poate ajuta la prevenirea aplicării unor noi măsuri de lockdown care altfel ar putea tăia aproape 5% din PIB. Trump a respins o astfel de idee, în timp ce contracandidatul său în alegerile prezidenţiale Joe Biden nu, notează Politico. Jan Hatzius, coautor al analizei, a precizat pentru Politico că rezultatele economice ale SUA începând cu iulie poartă amprenta relaţiei dintre sănătatea publică şi creştere. Astfel, ameliorarea situaţiei economice corespunde creşterii proporţiei din populaţie supuse obli­gativităţii purtării măştii - de la 40% în iunie la 80% în prezent.

Economiile asiatice, unde purtarea măştii este regulă naţională, cum ar fi China, Japonia şi Coreea de Sud, au evitat scenariile de recesiune cele mai pesimiste. În Europa, după ce a devenit primul focar de COVID-19 din afara Chinei, Italia a impus obligativitatea purtării măştii şi a reuşit, de asemenea, să evite cele mai pesimiste scenarii de scădere a PIB, întrecând până la urmă ca evoluţie economică Marea Britanie, care a întârziat introducerea unei astfel de obligativităţi.

Acum guvernul de la Londra înăspreşte măsurile de evitare a propagării pandemiei. Măştile nu sunt singurul remediu european. Testarea riguroasă din Germania şi sistemul de sănătate bine pregătit de acolo au făcut ca economia, cea mai mare a Europei, să fie mereu în faţa celei a SUA şi a celor ale vecinilor mari. De asemenea, cele mai recente date din sectorul privat german sugerează că Germania poate suporta recesiunea produsă de pandemie mai bune decât s-a anticipat. Decizia promptă a guvernului de la Berlin de a majora cheltuielile şi acţiunile de sprijinire a economiei ale BCE par să fi amortizat impactul pandemiei, scrie Reuters.

Institutul ifo prognozează că economia se va contracta cu 5,2% anul acesta, faţă de o contracţie de 6,7% cât estima anterior şi scăderea de 7,1% anticipată de Bundesbank. Pentru 2021, ifo şi-a redus estimarea de creştere de la 6,4% la 5,1%, dar chiar şi aşa economia germană se va apropia până la sfârşitul anului viitor de nivelurile de dinainte de criză. Însă BCE se aşteaptă ca zona euro să aibă nevoie de încă un an pentru a recupera tot ce a pierdut.

Revista Foreign Policy scria la începutul acestei luni că „nemaifiind sclerotică, economia europeană îşi revine mai rapid decât cea a SUA“, sfidând istoria recentă. Foreign Policy apreciază că, deşi creşte numărul de cazuri de îmbolnăviri în ţări precum Franţa, Spania şi Grecia, Europa nu va fi lovită de al doilea val al pandemiei cu aceeaţşi forţă cu care vor fi lovite SUA.

Pentru America, 80 din 235 de economişti intervievaţi de National Association of Business Economics în august văd o probabilitate de 25% ca recesiunea să fie în formă de W, adică după actuala revenire va urma o nouă cădere. Unul dintre cele mai puternice semnale de avertizare este creşterea numărului de falimente în rândul companiilor americane în condiţiile în care valurile de cash cu care guvernul a venit în sprijinul lor şi al populaţiei în aprilie şi iulie îşi pierd energia. Acest lucru are efecte negative şi asupra cheltuielilor de retail. Iar venirea vremii reci ar putea descuraja cheltuielile legate de turism. Pentru unii analişti, este clar că revenirea economică din al doilea trimestru s-a bazat aproape în totalitate pe ajutoarele acordate de stat. Iar noi ajutoare sunt blocate de disputele politice din Congres, în timp ce UE are deja un plan masiv de reconstrucţie economică. Cu toate că acesta este departe de a putea fi pus rapid în practică, el oferă totuşi încredere. Un mod de a ilustra şocul economic cu care se confruntă SUA este compararea numărului celor rămaşi fără loc de muncă acolo cu situaţia din zona euro, care are o populaţie de mărime apropiată cu cea americană. Astfel, peste 35 de milioane de americani au cerut ajutoare de şomaj între aprilie şi iunie, faţă de doar 4,5 milioane de oameni în zona euro, potrivit Eurostat. Unul din motivele pentru care companiile europene n-au făcut disponibilizări în masă este că au plătit salariile a aproape 45 de milioane de angajaţi prin scheme de muncă cu program redus subvenţionate de stat. O astfel de politică sugerează că guvernele europene vor acumula mai multă datorie decât SUA, însă pornesc în general cu datorii mai mici. Christine Lagarde, preşedinta BCE, rezumă cel mai bine situaţia în care se află economia europeană: revenirea este puternică, dar această „putere este foarte incertă, neuniformă şi incompletă, depinzând mult de evoluţia pandemiei şi de succesul măsurilor de blocare a pandemiei“.

AFACERI DE LA ZERO