Exporturile de petrol au ajuns aproape la zero, consumul de lactate s-a prăbuşit cu două treimi din 2010, iar iranienii renunţă la tratamente în condiţiile în care preţurile acestora le depăşesc veniturile.
Economia Iranului resimte presiuni pe multiple fronturi în acelaşi timp în condiţiile în care reinstituirea blocadei americane reduce veniturile din petrol ale ţării, iar inflaţia erodează ceea ce gospodăriile încă îşi mai pot permite, potrivit Capital Economics.
Războiul a lovit Iranul prin patru canale în acelaşi timp, producţie, venituri din petrol, inflaţie/salarii reale şi baza fiscală, scrie Intellinews.
Cea mai dureroasă schimbare este că exporturile de petrol au scăzut aproape de zero în iulie, o sursă de venituri valorând aproximativ 11% din PIB pe bază anualizată, iar suferinţa se propagă la nivelul întregii economii.
Cinci luni de război au adâncit economia iraniană, deja aflată în dificultate, în recesiune, reducând câştigurile în valută ale guvernului, împingând în sus preţurile şi zdrobind puterea de cumpărare a gospodăriilor, toate în acelaşi timp.
FMI se aşteaptă acum ca economia Iranului să se contracte cu 5,4% în 2026, în timp ce inflaţia preţurilor de consum atinge o medie de 68,9%.
Deteriorarea este substanţial mai pronunţată decât se estimase înainte de începerea luptelor: raportul din ianuarie al Băncii Mondiale previzionase un declin de aproximativ 1,5% în 2026/2027, după unul estimat la 1,1% în 2025/2026.
O simulare realizată de Programul ONU pentru Dezvoltare ilustrează amploarea potenţială a şocului. În martie, aceasta estima că perturbările de la nivelul comerţului, producţiei şi infrastructurii energetice ar putea reduce PIB-ul iranian cu 8,8-10,4 puncte procentuale faţă de un scenariu fără război.
Simularea a presupus o perturbare de doar 28 de zile.
Conflictul continuă de mai bine de cinci luni. Pentru gospodării, impactul a fost cel mai vizibil la nivelul preţurilor.
Cifrele oficiale au indicat o inflaţie generală anuală de 71,8% în martie, în timp ce alimentele, băuturile şi tutunul s-au scumpit cu 112,5%.
Până în iunie, rata atinsese aproximativ 88,6%, înainte de a scădea uşor la 87,9% în iulie.
Teheranul a reacţionat majorând salariul minim cu aproximativ 60%, însă nici această creştere nu a reuşit să ţină pasul cu costul multor bunuri esenţiale.
Guvernul se confruntă şi cu presiuni fiscale tot mai mari. Iranul a intrat în noul an fiscal plănuind să obţină aproape 52% din resursele publice din impozitare, reducându-i dependenţa de petrol. Însă un oficial din ministerul economiei avertiza recent că până la 25% din veniturile fiscale previzionate ar putea să nu se materializeze, recesiunea afectând companiile şi consumatorii. În acelaşi timp, exporturile de petrol, principala sursă de monedă forte a Iranului, scăzuseră până în iulie aproape de zero.
Combinaţia respectivă s-ar putea dovedi aspectul cel mai dăunător din punct de vedere economic al războiului. Cu rezervele valutare utilizabile deja limitate, rezultatul este o ajustare tot mai severă care este transferată către gospodăriile iraniene prin preţuri mai mari, consum mai mic şi importuri mai puţine.
Consumul anual de lactate a scăzut de la aproximativ 130 kg pe persoană în 2010 la doar 40 de kg astăzi. Lactatele costau cu aproximativ 147% mai mult în iulie faţă de anul trecut. Aceeaşi dinamică apare în sectorul sănătăţii: iranienii renunţă în număr tot mai mare la tratamente, cu penuriile de medicamente luând amploare şi asigurările neacoperind costurile în creştere.
Moneda locală s-a depreciat cu aproximativ 50% în raport cu dolarul pe piaţa paralelă în ultimul an, alimentând o spirală a preţurilor la alimente.
Preşedintele american Donald Trump a semnalat că Washingtonul intenţionează să lase presiunile economice să-şi facă efectul decât să negocieze pe termenii Iranului.
Dacă presiunile se vor traduce în concesii depinde de politica internă a Iranului. Capital Economics arată că numeroase regimuri au ţinut de putere în timpul colapsului economic, însemnând că problemele economice în sine nu reprezintă o garanţie a unei schimbări de politică.
