Datoria naţională şi costurile de plată a acesteia au atins niveluri record în Polonia. Sunt finanţele ţării în siguranţă? Şi cum ar trebui să reacţioneze guvernul şi candidaţii la preşedinţie la acest lucru?, se întreagă ziarul economic Rzeczpospolita.
Cheltuielile cu serviciul datoriei, adică în principal dobânzile plătite deţinătorilor de titluri de trezorerie, s-au ridicat la aproximativ 80,2 miliarde de zloţi (18,9 miliarde de euro) în întregul sector al finanţelor publice în 2024, cu 13% mai mult decât în 2023, dar chiar de două ori şi jumătate mai mult decât înainte de pandemie sau de izbucnirea războiului din Ucraina. În 2019, sau chiar în 2021, serviciul datoriei a costat Polonia doar 30 de miliarde de zloţi.
Această creştere semnificativă se datorează în principal creşterii bruşte a datoriei publice.
La sfârşitul anului 2024, datoria publică a Poloniei depăşea deja 2.000 miliarde de zloţi (471 miliarde de euro), cu 320 miliarde de zloţi mai mult decât cu un an în urmă şi cu aproape 970 miliarde de zloţi mai mult decât în urmă cu cinci ani. Există numeroase elemente care pun presiune asupra finanţelor statului, explică Piotr Bujak, economist-şef la PKP BP.
Datoria creşte fie şi numai din cauza necesităţii unor cheltuieli masive pentru apărare sau pentru atenuarea impactului crizei energetice. În plus, campania electorală care se desfăşoară neîntrerupt de mai mulţi ani duce la o creştere a cheltuielilor sociale. Toate acestea sunt dublate de o creştere semnificativă a ratelor dobânzilor, subliniază Piotr Bujak.
De asemenea, este îngrijorător faptul că Polonia se numără printre primele zece ţări din UE care suportă cele mai mari costuri de rambursare a datoriei în raport cu dimensiunea economiei lor.
Sunt finanţele publice ale Poloniei stabile, aşa cum susţine ministrul finanţelor Andrzej Domanski şi îşi poate ţara permite o creştere suplimentară a datoriei şi un deficit ridicat în următorii ani? Sau există riscul ca costurile legate de serviciul datoriilor să scape de sub control?
„Pentru moment, totul este sub control“, comentează Rafal Benecki, economist-şef la ING. Însă ritmul de creştere a datoriei sugerează că ceva trebuie să se schimbe, remarcă acesta. „Fie suportăm cheltuieli uriaşe pentru securitatea în sensul larg, fie pentru aşa-numita securitate socială“.
Piotr Bujak de la PKO BP subliniază la rândul său că în prezent nu există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea finanţelor publice, la capacitatea de a contracta noi datorii sau la valoarea cheltuielilor aferente serviciului datoriei.
Krzysztof Adam Kowalczyk, editorialist Rzeczpospolita, se întreabă dacă nu cumva politicienii polonezi şi-au dat seama că ţara cheltuie de 2,5 ori mai mult pe serviciul datoriei decât înainte de pandemie, acesta fiind motivul pentru candidaţii la preşedinţie sunt neaşteptat de rezervaţi şi nu promit, deocamdată, cetăţenilor munţi de aur.
Munţi de aur acumulează însă banca centrală a Poloniei. Potrivit Business Insider, aceasta a achiziţionat în aprilie 400 mii de uncii, sau aproape 12,5 tone de aur. În total, la sfârşitul lunii aprilie NBP deţinea aproape 16,4 milioane de uncii de aur în valoare de aproximativ 203 miliarde de zloţi (47,8 miliarde de euro).
