Economiile est-europene au reuşit să se adapteze la şocurile războiului de la graniţe care durează deja de aproape un an. Ritmul de creştere a încetinit, frânat de cele mai agresive majorări de dobânzi din ultimele decenii şi din toată lumea dezvoltată. Lupta contra inflaţiei, în care dobânzile sunt principalele arme, este departe de a se fi terminat, însă recesiunea, deşi bântuie prin regiune, nu pare să fie o ameninţare letală.
În cea mai recentă analiză a sa, Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena (wiiw), un think tank specializat pe Europa de Est, descrie rezistenţa economică a regiunii ca „impresionantă“, mai ales în faţa strategiei lui Putin, preşedintele Rusiei, de a folosi energia ca pe o armă. Ca mai toate instituţiile de prognoză, şi acesta vede economiile est-europene continuând să crească în 2023, dar cu viteze mult mai mici decât cele de dinainte de pandemie.
Până la sfârşitul anului mai e mult şi multe se pot întâmpla, după cum o demonstrează începutul tumultuos de deceniu şi prognozele economice din această perioadă care cel mai adesea nu s-au potrivit cu realitatea. Ce se va întâmpla în următoarele luni este mai uşor de anticipat. Spre exemplu, guvernatorul băncii centrale a Poloniei Adam Glapinski crede că economia poloneză, cea mai mare din regiune, va intra în primul trimestru al acestui an în recesiune (una din definiţiile recesiunii este două trimestre consecutive de scădere a PIB), fără a pierde mult timp acolo.
Mulţi analişti se aşteptau ca recesiunea să se fi instalat deja, dar acest lucru a fost împiedicat de un set de măsuri precum reduceri de taxe şi moratoriu la plata ratelor la bancă aplicate de guvern ca răspuns la efectele războiului din Ucraina, a explicat bancherul, un aliat politic al guvernului. Recesiunea ar veni ca efect logic al încetinirii economice. Creşterea a decelerat de la aproape 7% în 2021 la sub 5% anul trecut, arată cele mai recente date statistice. La creştere a participat producţia industrială. Cheltuielile gospodăriilor au încetinit considerabil. Mult timp s-a vorbit despre cum cheltuielile refugiaţilor ucraineni au fost unul din principalele motoare care au ţinut în mişcare consumul. Pe de altă parte, cheltuielile de investiţii au accelerat. La investiţii străine, Polonia a stat bine: acestea s-au situat la 3,7 miliarde euro în 2022 (cele făcute prin intermediul Agenţiei poloneze pentru investiţii - PAIH), cu 200 de milioane de euro peste nivelul din 2021 şi cu un miliard de euro mai mult decât în 2020.
Ungaria, devenită cea mai instabilă economie din regiune, face slalom printre ratingurile suverane în retrogradare şi se loveşte de ele. Forintul dezechilibrat, predispus la depreciere, a contribuit prin scumpirea importurilor (industria ungară se specializează pe producţia auto şi îşi reduce diversificarea) la cea mai puternică inflaţie din UE. Guvernul de la Budapesta a spus de mai multe ori că una din marile victorii pe plan economic ar fi evitarea recesiunii.
În toamnă, analiştii de la ING vedeau deja primele semne ale unei recesiuni tehnice în condiţiile în care în trimestrul trei PIB-ul începuse deja să scadă în ritm trimestrial, tras în jos de rezultatele foarte slabe din agricultură, unde seceta a făcut ravagii, şi de stagnarea creşterii consumului gospodăriilor. Pentru anul acesta, agenţia de rating Standard & Poor’s vede un avans economic de doar 0,3%, iar Fitch unul de 0,4%.
Astfel, Ungaria s-ar situa pe ultimul loc în regiune la acest capitol. Peste creşterea foarte slabă, la care contribuie blocarea fondurilor europene din cauza nerespectării valorilor democratice ale UE de către guvern, s-ar suprapune cea mai mare inflaţie din Uniune. Prin urmare, preţurile ating niveluri astronomice la producţie care abia creşte. Să mai fie loc şi pentru majorări salariale fără a crea şi mai multă inflaţie? Ministrul de finanţe Mihaly Varga priveşte departe, acolo unde deocamdată puţini îndrăznesc să se uite, şi vede economia crescând cu peste 4% în 2024, potrivit agenţiei de presă MTI.
Pentru a ajunge acolo, Ungaria are nevoie de fonduri europene, cred cei mai mulţi analişti. Dacă guvernul polonez dă vina pe Rusia şi pe războiul pornit de aceasta contra Ucrainei pentru problemele economice, Varga arată cu degetul spre sancţiunile prin care UE încearcă să descurajeze Moscova. Aceste sancţiuni ar fi de vină şi pentru faptul că marile agenţii de evaluare financiară strică ratingul Ungariei, important pentru a se împrumuta ieftin de pe pieţe.
Economia Cehiei, cea mai matură din Europa de Est, a intrat în recesiune tehnică anul trecut, cu scădere a PIB în trimestrele trei (minus 0,2%) şi patru (minus 0,3%). Analiştii cred că evoluţia este totuşi decentă având în vedere prăbuşirea puterii de cumpărare. Slăbirea cererii interne a fost contrabalansată de exporturi şi investiţii. Banca centrală anticipa o recesiune slabă, iar rezultatele au fost mai bune decât aşteptările instituţiei