Business Internaţional

Economiile est-europene impresionează prin rezistenţa la şocurile războiului, însă nu sunt imune la recesiune

Economiile est-europene impresionează prin rezistenţa...

Autor: Bogdan Cojocaru

31.01.2023, 22:53 1313

Economiile est-europene au reu­şit să se adapteze la şocurile răz­boiului de la graniţe care du­rează deja de aproape un an. Rit­mul de creştere a încetinit, frânat de cele mai agresive majorări de dobânzi din ultimele decenii şi din toată lumea dezvoltată. Lupta contra inflaţiei, în care dobânzile sunt principalele arme, este departe de a se fi terminat, însă recesiunea, deşi bân­tuie prin regiune, nu pare să fie o ameninţare letală.

În cea mai recentă analiză a sa, Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena (wiiw), un think tank specializat pe Europa de Est, descrie rezistenţa economică a regiunii ca „impresionantă“, mai ales în faţa strategiei lui Putin, preşedintele Rusiei, de a folosi energia ca pe o armă. Ca mai toate in­stituţiile de prognoză, şi acesta vede econo­miile est-europene continuând să crească în 2023, dar cu viteze mult mai mici decât cele de dinainte de pandemie.

Până la sfârşitul anului mai e mult şi multe se pot întâmpla, după cum o demonstrează începutul tumultuos de deceniu şi prognozele economice din această perioadă care cel mai adesea nu s-au potrivit cu realitatea. Ce se va întâmpla în urmă­toarele luni este mai uşor de anticipat. Spre exemplu, guvernatorul băncii centrale a Poloniei Adam Glapinski cre­de că economia poloneză, cea mai mare din regiune, va intra în primul trimestru al acestui an în recesiune (una din defi­niţiile recesiunii este două trimestre con­secutive de scădere a PIB), fără a pier­de mult timp acolo.

Mulţi analişti se aşteptau ca recesiunea să se fi instalat deja, dar acest lucru a fost îm­piedicat de un set de măsuri precum reduceri de taxe şi moratoriu la plata ratelor la bancă aplicate de guvern ca răspuns la efectele răz­boiului din Ucraina, a explicat ban­che­rul, un aliat politic al guver­nului. Recesiunea ar veni ca efect logic al încetinirii eco­nomice. Creşterea a decelerat de la aproape 7% în 2021 la sub 5% anul trecut, arată cele mai recente date sta­tistice. La creştere a parti­cipat producţia in­dus­tria­lă. Cheltuielile gos­podăriilor au încetinit consi­derabil. Mult timp s-a vorbit despre cum cheltuie­lile refugiaţilor ucraineni au fost unul din principalele mo­toare care au ţinut în mişcare consumul. Pe de altă parte, cheltuielile de investiţii au accelerat. La investiţii străine, Po­lonia a stat bine: acestea s-au situat la 3,7 mili­arde euro în 2022 (cele făcute prin inter­mediul Agenţiei polo­neze pentru investiţii - PAIH), cu 200 de milioane de euro peste nivelul din 2021 şi cu un miliard de euro mai mult decât în 2020.

Ungaria, devenită cea mai instabilă eco­nomie din regiune, face slalom printre ra­tingurile suverane în retrogradare şi se loveşte de ele. Forintul dezechilibrat, predispus la de­preciere, a contribuit prin scumpirea impor­turilor (industria ungară se specializează pe producţia auto şi îşi reduce diversificarea) la cea mai puternică inflaţie din UE. Guvernul de la Budapesta a spus de mai multe ori că una din marile victorii pe plan economic ar fi evitarea recesiunii.

În toamnă, analiştii de la ING vedeau deja primele semne ale unei recesiuni tehnice în condiţiile în care în trimestrul trei PIB-ul începuse deja să scadă în ritm trimestrial, tras în jos de rezultatele foarte slabe din agri­cultură, unde seceta a făcut ravagii, şi de stagnarea creşterii consumului gospodăriilor. Pentru anul acesta, agenţia de rating Standard & Poor’s vede un avans economic de doar 0,3%, iar Fitch unul de 0,4%.

Astfel, Ungaria s-ar situa pe ultimul loc în regiune la acest capitol. Peste creşterea foarte slabă, la care contribuie blocarea fondurilor europene din cauza nerespectării valorilor de­mocratice ale UE de către guvern, s-ar supra­pune cea mai mare inflaţie din Uniune. Prin urmare, preţurile ating niveluri astronomice la producţie care abia creşte. Să mai fie loc şi pentru majorări salariale fără a crea şi mai multă inflaţie? Ministrul de finanţe Mihaly Varga priveş­te departe, acolo unde deocam­da­tă puţini în­drăznesc să se uite, şi vede eco­nomia crescând cu peste 4% în 2024, potrivit agenţiei de presă MTI.

Pentru a ajunge acolo, Ungaria are nevoie de fonduri europene, cred cei mai mulţi analişti. Dacă guvernul polonez dă vina pe Rusia şi pe războiul pornit de aceasta contra Ucrainei pentru problemele economice, Varga arată cu degetul spre sanc­ţiunile prin care UE încearcă să descurajeze Moscova. Aceste sancţiuni ar fi de vină şi pentru faptul că marile agenţii de evaluare financiară strică ratingul Ungariei, important pentru a se împrumuta ieftin de pe pieţe.

Economia Cehiei, cea mai matură din Europa de Est, a intrat în recesiune tehnică anul trecut, cu scădere a PIB în trimestrele trei (minus 0,2%) şi patru (minus 0,3%). Analiştii cred că evoluţia este totuşi decentă având în vedere prăbuşirea puterii de cumpărare. Slăbirea cererii interne a fost contrabalansată de exporturi şi investiţii. Banca centrală anticipa o recesiune slabă, iar rezultatele au fost mai bune decât aşteptările instituţiei

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO