Business Internaţional

Economiile Europei de Est duduie. Creşterea Cehiei a spulberat orice prognoză,iar Polonia a sfidat estimările economiştilor

Economiile Europei de Est duduie. Creşterea Cehiei a spulberat orice prognoză,iar Polonia a sfidat estimările economiştilor

În trimestrul II, PIB-ul german a crescut cu 0,6% în raport cu perioada similară a anului trecut. În ritm anualizat, economia a urcat cu 2,1%.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.08.2017, 00:07 3786

Europa de Est o duce bine când  Europa de Vest o duce bine. În trimestrul II, estul a dus-o şi mai bine. Cu România în fruntea plutonului, cu Cehia spulberând orice prognoză şi cu Polonia sprintând în forţă, Europa emergentă depăşeşte Vestul la capitolul creştere economică.

Pentru cehi, performanţa economică se plăteşte, coroana apreciindu-se după publicarea rezultatelor economice pentru trimestrul II: un avans de 4,5% în ritm anualizat, o performanţă din partea unei economii dezvoltate uluitoare pentru mulţi analişti. Trimestru la trimestru, PIB-ul a urcat cu 2,3%, potrivit datelor Eurostat, o accelerare notabilă de la ritmul de 1,5% din cele trei luni anterioare. De altfel, creşterea de 2,3% reprezintă un record pentru Cehia. Coroana cehă s-a apreciat ieri cu 0,4% faţă de euro, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni. Principalul motor al creşterii economice a fost cererea internă, sprijinită de consumul robust din gospodării şi de investiţiile companiilor, notează Reuters.

„Cu astfel de numere, dacă sunt confirmate de calculele ulterioare, va trebui rescrise toate edtimările pentru acest an“, spune Petr Dufek, analist la Banca CSOB.

Banca centrală a Cehiei, care pe 3 august a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii zece ani, se aştepta la un avans de 3,5% în cel de-al doilea trimestru.

Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a accelerat la 4,4%, de asemenea mai mult decât s-a anticipat. Zlotul s-a apreciat cu 0,4% după publicarea datelor. În ritm trimestrial, PIB-ul a avansat cu 1,1%, la fel ca în primul trimestru.

Analiştii intervievaţi de Reuters au anticipat o creştere de 3,8% în ritm anualizat şi de 0,8% în ritm trimestrial.

„Programul Familia 500 plus (alocaţii pentru copii) şi o piaţă a muncii favorabilă încă sprijină consumul“, spune Monika Kurtek, economist-şef la Bank Pocztowy.

„Cel mai probabil, investiţiile au început să crească în al doilea trimestru după cinci trimestre de declin.“

Cu toate acestea, şeful departamentului conturi naţionale al biroului de statistică al Poloniei apreciază că investiţiile au avut probabil o contribuţie neutră la creşterea din al doilea trimestru.

„În ceea ce priveşte sectorul corporate, se poate spune, cu mare prudenţă, că această contribuţie la creşterea din trimestrul II a PIB este aproape neutră“, a afirmat Maria Jeznach, director la GUS. Ea a explicat că instituţia sa nu are informaţii importante privind investiţiile publice din perioada aprilie-iunie. Investiţiile au scăzut anul trecut, în parte din cauza reducerii fluxului de fonduri europene. Criticii guvernului şi ai partidului de guvernământ Lege şi Justiţie, care a venit la putere în 2015, spun că investiţiile au scăzut din cauza politicii interne nepredictibile. Partidul a lansat în prima jumătate a anului trecut un program de alocaţii pentru copii echivalent cu 1% din PIB şi a adoptat o lege prin care reduce vârsta de pensionare începând cu octombrie 2017. Pe de altă parte, guvernul a îmbunătăţit colectarea taxelor. În 2016, investiţiile s-au redus cu aproape 8%.

Economia ungară a încetinit, atât în ritm anualizat cât şi în ritm trimestrial, la 3,6%, respectiv 0,9%.

„Cifrele ne arată că economiile din Europa Centrală şi de Est beneficiază de pe urma dobânzilor mici din restul Europei şi de faptul că au menţinut politici macroeconomice foarte solide“, spune Jakob Christensen, analist la Danske Bank.

Spre deosebire de România, sectorul construcţiilor s-a extins puternic în primul trimestru în Cehia, Polonia şi Ungaria.

Europa emergentă a început anul expliziv, remarcă Bloomberg. Fondurile europene au reînceput să intre în construcţii şi alte proiecte, iar creşterea exporturilor a mers mână în mână cu creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor care şi-au văzut salariile majorate. Cu toate acestea, un deficit de forţă de muncă şi fabricile care funcţionează aproape de capacitatea maximă vor face ca ritmurile din primul trimestru să fie greu de atins, nota Bloomberg înainte de publicarea datelor Eurostat. Cehia a dovedit contrariul.

În zona euro, consumul robust al gospodăriilor, creşterea cheltuielilor de stat pentru refugiaţi şi investiţiile mai mari ale companiilor au alimentat avansul econonomiei Germaniei în cel de-al doilea trimestru şi au consolidat rolul acestei ţări de motor principal al economiei europene. În trimestrul II, PIB-ul german a crescut cu 0,6% în raport cu perioada similară a anului trecut. În ritm anualizat, economia a urcat cu 2,1%.

Italia pare că a ieşit din amorţeală, accelerând la 1,5% în ritm anualizat, de la 1,2% în primul trimestru. Franţa s-a desprins puternic, cu un avans de 1,8%, faţă de 1,1% în cele trei luni anterioare. Spania a accelerat şi ea. Astfel, cele mai mari economii europene aduc un aport substanţial la revenirea economică a regiunii. O evoluţie nefericită a avut-o Finlanda, a cărei economie a scăzut cu 0,5% în ritm trimestrial.

 
 
MonitorulPartidelor CCR, şah la Guvern
AFACERI DE LA ZERO