Economiile Europei de Est nu au fost lovite în trimestrul trei de şocul cauzat de încetinirea aproape generală din zona euro şi de contracţia celei mai mari pieţe europene, Germania. Din contră, Polonia, România şi Ungaria au crescut accelerat, dând peste cap prognozele strategilor.
Până la publicarea datelor detaliate de către fiecare ţară în parte, motivele creşterilor rămân un mister, iar analiştii nu pot decât să speculeze. Însă pe baza tendinţelor de până acum, ei se aşteaptă ca şocul încetinirii din Vest să lovească în cele din urmă şi Estul.
Economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a accelerat semnificativ în trimestrul trei, de la 1,1% în T2 la 1,7%, în ritm trimestrial. În ritm anualizat, creşterea PIB a accelerat de la 5,2% la 5,7%, potrivit datelor Eurostat. Evoluţiile au fost superioare consensului, notează ING, şi reflectă probabil investiţii mai bune. Analiştii se aşteaptă la un ritm mai redus al consumului şi la o contribuţie neutră a comerţului net. Investiţiile s-ar putea să-şi fi revenit semnificativ, probabil datorită dezvoltării proiectelor de construcţii civile înainte de alegerile locale.
Pentru 2019, sondajele de opinie din rândul managerilor de companii arată creşterea pesimismului şi decelerarea planurilor de investiţii. De asemenea, investiţiile publice sunt aşteptate să încetinească, şi sunt semnale că se prăbuşesc comenzile pentru exporturi nu doar în Polonia, ci şi la principalii parteneri comerciali.
Şi PIB-ul Ungariei a accelerat, sfidând tensiunile externe şi limitările interne. În ritm trimestrial, creşterea a fost de 1,2%, faţă de 1,1% în trimestrul anterior, iar în ritm anualizat, avansul a ajuns la 5%, de la 4,7%. Evoluţiile au surprins pe toată lumea, notează ING. Şi creşterile din trimestrul doi au fost mai bune decât s-a anticipat.
„Nu vorbim doar de o simplă surpriză, în condiţiile în care vasta majoritate a pieţei se aştepta la o decelerare semnificativă, ci de o accelerare a activităţii economice împotriva tuturor sorţilor“, se arată într-o analiză a ING. Datele strânse până acum arată că aproape toate industriile au contribuit la creştere, iar într-o proporţie mare şi serviciile de piaţă. Un factor de creştere surprinzător ar putea fi şi agricultura. De asemenea, surprize pozitive pot veni şi de la exporturile de servicii, un sector al cărui rol în industrie creşte.
România a accelerat de la 1,5% la 1,9% în ritm trimestrial, însă a decelerat de la 4,3% la 4,1% în ritm anualizat. Spre comparaţie, estimările Bloomberg plasau creşterea anualizată din trimestrul trei la 3%. „Având în vedere statutul de economie mică şi deschisă, bine integrată în piaţa unică europeană, ne aşteptăm să vedem un efect întârziat al încetinirii din zona euro în următoarele trimestre“, scriu analiştii ING.
Dintre ţările europene, încetiniri semnificative ale creşterii PIB în trimestrul trei faţă de trimestrul doi se pot observa, conform datelor disponibile publicate de Eurostat, la Bulgaria, Cehia, Italia, Olanda şi Portugalia. Printre economile care au accelerat se numără Belgia, Danemarca, Franţa, Letonia, Austria şi Marea Britanie. Şi-au menţinut ritmul de creştere Finlanda şi Spania. Însă scăderea de -0,2% a economiei Germaniei, un picaj mare pentru o astfel de economie, a apăsat ca o frână pe creşterea economiei zonei euro şi a UE. Avansul PIB-ului uniunii monetare s-a redus, în ritm trimestrial, de la 0,4% la 0,2%, iar cel al UE de la 0,5% la 0,3%.
Scăderea economiei germane a fost prima din ultimii trei ani şi jumătate. Decelerarea şi picajul au fost bruşte, de la 0,5% la -0,2%. PIB-ul s-a contractat în contextul deteriorării poziţiei ţării în comerţul extern, exporturile scăzând în timp ce importurile au crescut, scrie The Guardian. Germania este una din principalele forţe exportatoare din comerţul mondial. Speranţa este că retragerea are legătură cu noi teste de emisii care au întrerupt temporar producţia auto a Germaniei, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de autovehicule la nivel mondial. Însă, scrie Bloomberg, cifrele vor da probabil energie temerilor că expansiunea din zona euro a dat de probleme. În lipsa unor date certe de la statistica oficială germană, unii analişti dau vina pentru scădere şi pe contracţia exporturilor către China, a doua economie ca mărime din lume, care încearcă să-şi reechilibreze economia pentru a evita o supraîncălzire periculoasă.
Destatis, biroul de statistică al Germaniei, menţionează că există „semnale mixte“ în ceea ce priveşte cererea internă, cu gospodările germane cheltuind mai puţin, însă cu firmele investind mai mult în utilaje, echipamente şi construcţii. De asemenea, şi cheltuielile guvernului au fost pe o traiectorie uşor pozitivă în cel de-al treilea trimestru. Biroul de statistică nu a menţionat industria auto, spunând doar că exporturile şi consumul privat au scăzut, însă investiţiile în echipament şi construcţii au crescut, notează Bloomberg. Datele de la VDA, cel mai puternic grup de lobby al industriei auto germane, arată că producţia din septembrie s-a prăbuşit cu 24% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Carsten Brzeski, economist-şef la ING, spune că cea mai slabă evoluţie economică a Germaniei de la începutul anului 2013 reprezintă un „semnal de trezire pentru cea mai mare economie a zonei euro“.
„Problemele privind normele de emisii au creat probleme severe de producţie în industria auto, preţurile mai mari ale energiei au erodat complet creşterile salariale şi nu subestimaţi efectul negativ asupra încrederii al ieşirii timpurii din Cupa Mondială la fotbal.“
