Economia Marii Britanii a înregistrat o scădere record de 20,4% în cursul lunii aprilie, fapt ce evidenţiază tot mai clar faptul că planeta se îndreaptă către recesiune, scrie BBC.
Ce este o recesiune?
În timpuri normale, economia unei ţări se află pe un trend ascendent şi, în medie, cetăţenii devin mai bogaţi pe măsură ce valoarea bunurilor şi serviciilor – produsul intern brut – creşte.
Însă, uneori, valoarea bunurilor şi serviciilor produse începe să scadă.
De regulă, o recesiune este definită când situaţia descrisă mai sus se extinde pe o perioadă de şase luni (două trimestre) consecutive. Prin comparaţie, depresiunea are efecte mult mai grave şi se extinde pe o perioadă extrem de lungă de timp.
De ce contează?
Pentru majoritatea oamenilor, creşterea economică reprezintă un aspect pozitiv, de vreme ce companiile înregistrează creşteri mai mari şi îşi pot permite să plătească mai mult angajaţii şi acţionarii.
Creşterea economică înseamnă, de asemenea, că guvernul primeşte mai mulţi bani prin intermediul sistemelor de taxe şi impozite, ceea ce îi poate oferi posibilitatea de a mai reduce din numărul de taxe şi de a cheltui mai mult pe beneficii şi servicii publice.
Dacă economia scade, toate aceste lucruri vor merge în sens invers.
Suntem deja în recesiune?
Majoritatea ţărilor dezvoltate au înregistrat creşteri negative între lunile ianuarie şi martie.
Datele oficiale pentru perioada cuprinsă între aprilie şi iunie nu au fost încă publicate, însă, cel mai probabil, şocul va fi şi mai pronunţat.
În Marea Britanie, economia a scăzut cu 2% în primul trimestru, potrivit Biroului Naţional de Statistică. În aprilie, prima lună de carantină totală, ţara a înregistrat o scădere de 20,4% – cea mai mare contracţie lunară înregistrată vreodată.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la scăderi masive până la finalul anului: 5,9% în Statele Unite şi 6,5% în Regatul Unit. În plus, FMI estimează că economia globală va înregistra o scădere de 3% anul acesta, ceea ce reprezintă cea mai mare criză de la Marea Depresiune a anilor 1930 încoace.
Cum mă poate afecta o recesiune?
Unii oameni îşi pot pierde jobul sau pot întâmpina dificultăţi în căutarea unui nou loc de muncă. Cei care au rămas angajaţi pot suferi scăderi salariale sau pot lucra ore suplimentare pentru acelaşi salariu.
Biroul pentru Responsabilitate Bugetară din Regatul Unit a sugerat că rata şomajului ar putea creşte până la 10% vara aceasta, iar guvernul ar trebui să împrumute circa 300 de miliarde de lire pentru a acoperi costurile impuse de criză.
Totuşi, efectele recesiunii nu sunt resimţite în mod egal de-a lungul societăţii.
De exemplu, mulţi oameni din Marea Britanie care deţin case şi au reuşit să îşi păstreze locul de muncă s-au descurcat bine în timpul ultimei crize. Însă beneficiarii de ajutoare sociale sau cei care lucrează în sectorul public au fost afectaţi mult mai puternic.
Cât de lungă a fost ultima recesiune?
În Marea Britanie, ultima recesiune a durat cinci trimestre. În aceeaşi perioadă, PIB-ul a scăzut cu aproape 7,2%. Şomajul a crescut masiv, însă a început să scadă constant după doi ani.
În plus, diferenţa dintre creşterile taxelor de către guvern şi cheltuielile serviciilor publice a crescut substanţial, fapt ce a dublat deficitul naţional şi a rezultat într-un program de zece ani de austeritate.
Când se va termina recesiunea?
FMI-ul spune că recesiunea se va termina anul viitor şi economia va începe să revină la normal, însă nimeni nu poate şti în ce ritm.
Dacă toate business-urile închise în timpul perioadei de carantină şi-ar deschide deodată uşile, consecinţele recesiunii ar fi mai puţin severe.
Totuşi, există frici cu privire la un al doilea val de infecţii, iar oamenii se vor gândi de două ori dacă să plece sau nu peste hotare. Liniile de croazieră şi companiile aeriene vor avea nevoie de ani buni pentru a reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
Astfel, consecinţele recesiunii vor fi resimţite puternic în anii următori.
Ce rămâne de făcut?
Găsirea unui tratament de combatere a coronavirusului ar putea genera o recuperare rapidă a economiei.
În timpul ultimei recesiuni, băncile centrale au redus ratele dobânzilor pentru a susţine economia, ceea ce înseamnă că oamenii s-au putut împrumuta mai uşor şi au avut mai mulţi bani de cheltuit.
Însă ratele dobânzilor sunt aproape de zero în mult zone ale planetei şi este posibil să nu mai poată fi reduse.
Guvernele din toată lumea au împrumutat sume uriaşe de bani pentru a reduce taxele şi pentru a mări cheltuielile publice. Însă împrumuturile au un cost care va fi resimţit intens în următoarele decenii.
