Epoca superbăncilor de anvergură internaţională ar putea să apună pe măsură ce costurile din ce în ce mai mari cu gestionarea lor anulează avantajele mărimii, apreciază analiştii de la banca germană de investiţii Berenberg, citat de The Telegraph.
Experţii estimează că nivelul mai scăzut al datoriilor, renunţarea de către guverne la susţinerea implicită a sistemului bancar şi scăderea câştigurilor acţionarilor ar putea forţa unele dintre cele mai puternice instituţii financiare ale lumii să se spargă în mai multe entităţi. Ei citează în analiza lor o replică din blockbuster-ul hollywoodian de vara trecută Godzilla: „Natura are ordinea sa. Ea are puterea de a reechilibra lucrurile“.
Ei spun că, aşa cum Godzilla a apărut ca răspuns la puterea rasei umane, forţele care acţionează în interiorul industriei bancare ar domoli exuberanţa celor mai mari bănci din lume.
Analiştii nominalizează băncile europene Barclays, Santander şi Credit Suisse, unele dintre cele mai mari din Europa, ca putând fi sparte în mai multe entităţi pentru a spori valoarea băncii pentru acţionari.
Cele mai mari bănci din lume se bucură de costuri de finanţare mai mici deoarece se presupune că guvernele le vor salva de la prăbuşire la nevoie. Totuşi, statele progresează în sensul forţării creditorilor băncilor să îşi asume costul prăbuşirii acestora, reducând astfel avantajul băncilor cu importanţă sistemică.
„Legislaţia şi reglementările vor eroda în timp valoarea subvenţiei de tipul «Prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească» , cristalizându-se astfel dezeconomiile de scară“, consideră analiştii.
Raportul mai atrage atenţia că din cauza creşterii costurilor presupuse de necesitatea de a se conforma reglementărilor şi din cauza creşterii necesarului de capital al băncilor mari, acestea ar putea deveni mai puţin eficiente.
Perspectiva scăderii nivelului datoriilor la nivel mondial ar putea de asemenea să însemne că băncile se vor sparge şi pentru că sunt forţate să-şi restrângă dimensiunile. Raportul Berenberg estimează că în prezent a fost atins vârful datoriilor ultimilor 60-70 de ani şi estimează că la nivel mondial va avea loc un proces de reducere a nivelului datoriei după ani întregi de creştere.
