Puterea cu care SUA, în al doilea mandat de preşedinte al lui Donald Trump, zdruncină vechea ordine mondială forţează guvernele din Europa de Est să-şi reconsidere rolul în procesul de globalizare. Premierul Poloniei, cea mai mare economie din regiune, a proclamat „sfârşitul globalizării naive“ şi a avertizat că ţara sa nu va mai fi partenerul naiv „în această competiţie nemiloasă a egoiştilor de pe piaţa globală şi de pe fronturile de război“.
Politicianul, un proeuropean convins care nu s-a sfiit să critice politicile noi ale Washingtonului, cere repolonizarea economiei, a pieţelor şi a capitalului. A făcut apel la patriotismul economic şi a spus că companiile poloneze nu trebuie lăsate în dezavantaj în confruntarea cu giganţii internaţionali. Afirmaţiile lui Tusk i-au şocat pe jucătorii de pe Bursa de acţiuni de la Varşovia.
La Budapesta, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a spus că guvernul său „a fost Donald Trump cu mult înainte de Donald Trump“ şi a asigurat că „reţeta perpetuăriii succesului este menţinerea politicilor noastre actuale de a spune nu războiului, migraţiei ilegale şi nebuniei cu genurile“. Guvernul de la Budapesta, condus de premierul Viktor Orban, este considerat cel puţin eurosceptic şi prorus, cu tendinţe puternice antiucrainene.
Ce nu a spus Szijjártó este că o bună parte a „succesului“ de care vorbeşte este reprezentată de relaţiile comerciale, financiare şi politice din ce în ce mai strânse ale Ungariei cu China şi de continuarea importurilor de gaze ruseşti. Mai mulţi oficiali maghiari vorbesc de „neutralitatea economică“ a ţării. S-a vorbit chiar şi de neutralitate „selectivă“ în cadrul NATO. Ministrul maghiar Szijjártó a ţinut să facă clar că învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA în ianuarie a produs „o schimbare totală la principala superpurere mondială, care acum este condusă de un preşedinte patriot“. Totuşi, administraţia lui Trump a recomandat Ungariei să cumpere mai mult combustibil din SUA şi să se distanţeze de China, ţară pe care Washingtonul pare să o vadă din ce în mai mult ca inamicul SUA.
Ungaria este pusă astfel într-o situaţie delicată. Budapesta se mândreşte cu legăturile pe care şi le-a construit cu Beijingul. Ungaria a devenit în ultimii ani principala destinaţie europeană a investiţiilor chinezeşti, este poarta de intrate în regiune a produselor chinezeşti şi găzduieşte un număr în creştere de fabrici ale unor producători mari şi mici din industria auto chinezească. Budapesta s-a împrumutat fără zgomot de la Beijing cu mai multe miliarde de dolari. Şi Beijingul se mândreşte cu legăturile strânse pe care le are cu Ungaria.
Ambasadorul chinez la Budapesta a spus într-un interviu recent pentru The Budapest Business Journal că Ungaria şi China se află „într-o călătorie de aur a cooperării“. În acel interviu, ambasadrul a criticat UE pentru taxele vamale impuse pe importurile de maşini chinezeşti – acţiuni protecţioniste tipice - şi l-a lăudat pe premierul magiar. „Aşa cum corect a spus premierul Orban, statele ar trebui ca mai degrabă să se conecteze mai în profunzime decât să recurgă la măsuri protecţioniste. Ca apărători ai sistemului comercial multilateral, China şi Ungaria vor promova împreună o globalizare universal benefică şi vor injecta stabilitate susţinută în dezvoltarea economică globală“, a spus diplomatul chinez.
Orban a pariat pe venirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru a-şi întări rolul de perturbator în UE şi în deciziile Uniunii. Trump a venit şi şi-a lansat politicile cu forţă. UE a găsit căi de a ocoli Ungaria. Iar taxele vamale ale Washingtonului riscă să producă în Ungaria unele dintre cele mai mari şocuri din Europa, economia maghiară fiind dependentă de industria auto şi având expunere apreciabilă la sectorul farma. Budapesta se opune unui răspuns în forţă al europenilor. Trump pare de neînduplecat faţă de China. Faţă de Rusia arată deschidere diplomatică, dar Washingtonul a sugerat că ar putea impune tarife de 500% pe importurile din ţările care cumpără gaze, petrol şi uraniu din Rusia.
De asemenea, pare că are ceva de împărţit cu Germania, cel de-al treilea partener ca importanţă pentru Ungaria, care găzduieşte fabrici ale celor trei mari constructori auto germani. Orban speră ca Ungaria să primească un tratament preferenţial din partea SUA. Pentru premierul polonez Donald Tusk, „succesul“ are altă reţetă. „Capitalul are naţionalitate, economia are naţionalitate“, a spus politicianul la Varşovia. „Dacă vrem să obţinem succes economic în această competiţie nemiloasă a egoiştilor de pe piaţa globală şi de pe fronturile de război, Polonia nu poate fi un partener naiv.“
El le-a cerut companiilor de utilităţi aparţinând statului să promoveze interesele economice ale ţării în loc să maximizeze profiturile „deoarece era globalizării naive s-a terminat“, potrivit Bloomberg. Investitorii au fost şocaţi de declaraţii. Acţiunile celei mai mari companii poloneze de energie PGE au picat cu aproape 10%. Guvernul de la Varşovia vrea să întărească controlul asupra companiilor de stat în contextul în care a lansat mai multe programe masive de investiţii, printre care construirea primei centrale nucleare a ţării, un proiect de 44,6 miliarde euro, şi refacerea sistemului energetic, dependent până acum de cărbune.
Între timp, cresc cheltuielile cu înarmarea. Tusk a spus că companiile de stat ar trebui să primească tratament preferenţial în contractele publice, inclusiv la construirea centralei nucleare. Companiile ar trebui, de asemenea, să se folosească de oportunităţile create de noile investiţii pentru a-şi întări poziţiile faţă de rivalii internaţionali. Peste 12 miliarde euro din programul de dezvoltare a centralei nucleare ar trebui să ajungă la companii poloneze, a mai spus Tusk. Acţiunile producătorului de echipament industrial Rafako, care a contemplat falimentul nu cu mult timp în urmă, au sărit în sus cu 46%.
