Eforturile de inversare a declinului natalităţii eşuează în întreaga lume. În Polonia şi Ungaria, subvenţiile generoase nu au reuşit să încurajeze populaţia să facă copii

Credite ieftine, scutire pe viaţă de la impozitele pe venit, servicii ief­tine de îngrijire a copiilor, conce­dii în plus, tratamente de fertili­tate gratuite. Acestea se numără printre beneficiile acordate părinţilor în diverse părţi ale Europei, o regiune care suferă cel mai acut de pe urma penuriei de bebeluşi resimţită la nivel mondial.

Populaţia Europei s-a micşorat în timpul pan­demiei şi este pe cale să scadă cu apro­xi­mativ 40 milioane până în 2050, potrivit statis­ticilor ONU.

Ratele natalităţii sunt în scădere la nivelul lumii dezvoltate din anii ’60, însă declinul a lovit Europa mai puternic şi mai rapid decât se aşteptaseră demografii, o prefigu­rare a scăderii bruşte a ratei fertilităţii înregistrate de SUA în ultimii ani, notează The Wall Street Journal.

Inversarea declinului rate­lor natalităţii a devenit o priori­tate naţională pentru guverne din întreaga lume, inclusiv în China şi Rusia. În SUA, atât Kamala Harris, cât şi Donald Trump s-au angajat să regândească politicile pe familie ale Americii.

Europa şi alte economii cu provocări demografice majore din Asia, cum ar fi Coreea de Sud şi Singapore, oferă beneficii extrem de generoase şi totuşi rata fertilităţii scade în aproape toate grupurile de vârstă, venituri şi educaţie. Cei care au mulţi copii adesea spun că i-ar fi făcut şi în lipsa beneficiilor, iar cei care nu au spun că beneficiile nu fac mare diferenţă.

Demografii sugerează că reticenţa în a avea copii reprezintă mai degrabă o schimbare culturală, decât una pur financiară.

În regiunea Europei de Est, Polonia a găsit recent că programul fanion de subvenţii pentru încurajarea natalităţii „800 Ă“ nu este eficient, scrie Warsaw Voice.

Programul era menit să contribuie semnificativ la creşterea numărului de nou născuţi, cât şi la reducerea nivelurilor sărăciei. În primii ani de implementare a programului au fost plătiţi 500 de zloţi pentru fiecare copil din familie, iar de la începutul acestui an, beneficiul a fost majorat la 800 de zloţi.

Însă potrivit unui raport recent legat de implementarea legii referitoare la ajutoarele de stat pentru creşterea copiilor, introdusă de partidul Lege şi Justiţie în 2016, programul de subvenţii pentru familii nu este eficient.

Într-un document oficial, guvernul admite că programul, denumit „Familie 800 +“ de la 1 ia­nuarie 2024, a eşuat din punct de vedere demo­grafic. Acesta a contribuit probabil la o uşoară creştere a numărului de naşteri în primii ani după introducerea beneficiilor, însă de câţiva ani rata fertilităţii din Polonia scade dramatic.

Dacă Polonia nu va asista la un boom spectaculos al naşterilor până la finalul anului, ceea ce pare puţin probabil, rata natalităţii pe 2024, estimată la 1,12, ar putea fi cea mai scăzută la nivel european şi cea mai slabă din istoria modernă a ţării, potrivit Warsaw Business Journal.

Este în general acceptat că rata totală a fertilităţii necesară pentru asigurarea unei simple înlocuiri generaţionale este cuprinsă între 2,10 şi 2,15.

Ar trebui să se ia în considerare revizuirea programului „800 +“, proporţia dintre beneficii trebuind schimbată, a declarat Dominik Owczarek, de la Institutul de Afaceri Publice, pentru Business Insider Polska.

Beneficiul trebuie să facă obiectiul unei indexări regulate, potrivit lui Owczarek, care so­licită numirea unei echipe de experţi care să efectueze o evaluare aprofundată a progra­mu­lui.

În Ungaria, sub conducerea guvernului populist de dreapta al lui Viktor Orban, care se opune imigraţiei şi susţine familia „tradiţio­nală“, subvenţiile pentru familie sunt printre cele mai generoase la nivel mondial.

În ultimii ani, cheltuielile pe politici pentru familii au depăşit 5% din PIB. SUA prin comparaţie cheltuie aproximativ 1% din PIB pe susţinere pentru familii, conform WSJ.

Şi totuşi, indiferent de cât de generoase sunt, este din ce în ce mai clar că politicile Ungariei au un efect limitat asupra ratei locale a natalităţii.

De la un minim record de 1,23 copii per femeie în 2011, rata fertilităţii din Ungaria a crescut la 1,59 în 2020, însă în ultimii ani a co­borât la aproximativ 1,5%. În prima jumătate a acestui an, rata fertilităţii s-a situat la 1,36, cel mai scăzut nivel dintr-un deceniu, relevă datele biroului maghiar de statistică citate de Financial Times.

Aproximativ 51.500 de bebeluşi s-au născut în această ţară în acest an până în august, o scădere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. WSJ scrie că multe femei invocă subfinanţarea sistemelor de sănătate şi educaţie şi dificultăţile în a ajunge la un echilibru între muncă şi familie ca parte a ezitării lor de a avea mai mulţi copii.

Criticii politicilor pentru familii ale Unga­riei spun că banii sunt risipiţi pe oameni care ar fi avut oricum familii mari. Guvernul este de asemenea criticat pentru excluderea unor grupuri, cum ar fi maghiarii mai săraci.

Conturi bancare, istoricul de credit şi un istoric stabil al joburilor sunt necesare pentru multe dintre stimulente.

Deşi politicile respective nu dau rezultate, guvernul lui Orban, aflat la putere din 2010, continuă să aloce bani pentru ele şi le-ar putea extinde semnificativ, notează Financial Times.