Banca Naţională a Elveţiei a surprins pieţele valutare anunţând pentru prima dată în ultimele trei decenii o limită minimă a cursului de schimb franci/euro pe care o va urmări "cu cea mai mare îndârjire" prin cumpărarea de monedă străină în cantităţi nelimitate. După anunţarea deciziei francul s-a depreciat cu 8,5% în raport cu euro, la 1,203 franci/euro.
Banca "ţinteşte o depreciere substanţială şi de durată a francului. Cu efect imediat, nu va mai tolera un curs de schimb euro-franc sub pragul minim de 1,2 franci. Supraevaluarea masivă a francului elveţian ameninţă grav economia elveţiană şi aduce riscuri deflaţioniste. Banca va urmări această ţintă cu cea mai îndârjită determinare şi este pregătită să cumpere monedă străină în cantităţi nelimitate", scrie într-un limbaj dur şi direct în comunicatul instituţiei.
Banca apreciază că şi un curs de 1,2 franci/euro este prea mare.
"Dacă perspectivele economice şi riscurile deflaţioniste o cer, instituţia va lua şi alte măsuri."
Francul, paravan în faţa crizei
Francul elveţian, folosit ca paravan de către investitorii care vor să se protejeze de criza datoriilor din zona euro şi de turbulenţele economice de la nivel mondial, a urcat la niveluri record în raport cu euro şi dolarul, ceea ce afectează exporturile Elveţiei şi erodează creşterea economiei.
Înaintea deciziei de marţi a băncii centrale francul s-a apreciat cu peste 13% faţă de euro anul acesta. Pe 9 august moneda elveţiană a ajuns la valoarea record de 1,0075 de franci pe euro, tranzacţionându-se aproape de paritate în raport cu moneda comună europeană.
Teama investitorilor de o nouă recesiune mondială a făcut ca trendul ascendent să se menţină în pofida unor măsuri luate de banca elveţiană pentru limitarea aprecierii monedei naţionale, printre care suplimentarea lichidităţii pe pieţele monetare şi reducerea costurilor de împrumut aproape de zero.
Banca centrală a indicat că la sfârşitul lunii august deţinea valută în valoare de 253,3 miliarde de franci elveţieni (227,7 mld. euro), comparativ cu 182,1 miliarde de franci în luna anterioară, diferenţa fiind rezultatul măsurilor luate pentru deprecierea monedei naţionale.
Măsură asemănătoare în 1978
Banca naţională elveţiană a stabilit ultima dată o limită a cursului francului în 1978, faţă de marca germană, în încercarea de altfel reuşită de a stopa aprecierea francului prin vânzarea de mărci şi cumpărarea de dolari. La acea dată francul a căzut cu 20% faţă de marcă în trei săptămâni, notează The Wall Street Journal.
"Acţiunea băncii centrale este una curajoasă, dar acel nivel este relativ ridicat, ceea ce înseamnă că va avea de suferit. Pare că, în loc să utilizeze schimburi valutare pentru a inunda pieţele cu franci, aşa cum a făcut recent, banca intenţionează să revină la strategia anterioară de a interveni direct pe pieţe", spune Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, citată de The New York Times.
Banca centrală a abandonat eforturile de a limita întărirea francului în 2000, după creşterea de patru ori a rezervelor valutare.
Politica de intervenţie i-a adus pierderi record de 21 de miliarde de dolari anul trecut.
Măsură bună pentru Est
De decizia băncii elveţiene vor beneficia, printre alţii, Ungaria şi Polonia, ţări în care majoritatea creditelor pentru locuinţe sunt în franci, apreciază analiştii ING.
Măsura la care a recurs instituţia a avut ecouri şi pe pieţele datoriilor, unde randamentele obligaţiunilor Italiei, stat luat în colimator de investitori din cauza instabilităţii politice şi a problemelor economice şi financiare, au scăzut marţi, potrivit Reuters
În Elveţia companii de la producătorul de ceasuri Swatch la ABB, liderul mondial în materie de echipamente pentru transportul energiei, se plâng că aprecierea francului le erodează veniturile.
Scăderea exporturilor a fost una dintre cauzele care au stat la baza încetinirii economiei elveţiene în cel de-al doilea trimestru la 0,4% de la 0,6% în primele trei luni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
