Legăturile actualului guvernator al băncii centrale ruse cu preşedintele Vladimir Putin sunt vechi şi profunde. Putin are încredere în ea, iar ea i-a construit „fortăreaţa Rusia“. Şi aşa cum liderul de la Kremlin şi-a presărat din abundenţă drumul pe care şi l-a croit cu tancul spre Ucraina cu indicii că vrea să supună această ţară, la fel şi Elvira Nabiullina foloseşte o simbolistică proprie pentru a arată ce vrea sau ce gândeşte. La una din cele mai recente întâlniri cu Putin şi cu poporul, Nabiullina a pozat în văduva neagră. Este un salvator sau complice la crimă?
Elvira Nabiullina s-a făcut remarcată şi prin simbolistica ţinutei sale. Când şi-a anunţat strategia de ripostă la sancţiunile occidentale, şefa băncii centrale a Rusiei a purtat un costum negru, ca de văduvă. Dramatismul situaţiei a fost completat de figura ei sobră, dar şi de neliniştea care emana din gesturile ei. Chiar în timp ce vorbea, pe
28 februarie, rubla se rostogolea necontrolat la vale, pierzându-şi o treime din valoare de la începutul anului, împinsă de sancţiunile financiare şi economice occidentale.
Armatele lui Vladimir Putin se chinuiau să ţină pasul cu planurile de a invada Ucraina. Era deja evident că războiul fulger dorit de şeful Nabiullinei este o fantezie. Era evident că urmează o lungă perioadă de chin economic pentru Rusia.
Observatorii occidentali nu pot decât să speculeze de ce guvernatoarea băncii centrale a Rusiei a purtat atunci o costumaţie atât de sobră, atât de funerară. Mesajul astfel transmis poate că îi avea ca destinatari pe subalternii săi. Poate că şi Putin ar fi trebuit să fie unul dintre destinatari. Observatorii i-au asociat rochia neagră cu un posibil doliu pentru moartea economiei ruse.
Acum, când războiul de cucerire dus de Putin în Ucraina se prelungeşte şi atrage valuri după valuri de sancţiuni occidentale asupra Rusiei, Nabiullina a devenit cel mai necesar aliat al preşedintelui. Cui îi este ea mai devotată, dictatorului sau economiei ruse? Unii observatori au asociat rochia neagră şi cu ura Nabiullinei faţă de război - ar fi un mesaj clar trimis lui Putin. Însă legăturile acesteia cu Putin sunt vechi şi profunde. Şeful de la Kremlin s-ar putea s-o fi ales la conducerea băncii centrale tocmai cu gândul la ceea ce face acum.
Rusia este izgonită de pe pieţele financiare internaţionale şi se vorbeşte de intrarea guvernului în incapacitate de plată, într-un fel sau altul. Dacă economia rusă, cu rubla în picaj şi cu o inflaţia de aproape 20%, cade într-o criză financiară adâncă? Misiunea Nabiullinei este să prevină acest lucru sau cel puţin să atenueze şocul. Iar mijloacele-i sunt limitate.
Banca centrală pe care o conduce şi-a luat măsuri de siguranţă înainte de război, încercând să-şi dedolarizeze rezervele valutare în speranţa că îşi va reduce vulnerabilitatea la atacurile financiare ale SUA, care sunt stăpâne pe dolar. Nabiullina a supravegheat şi crearea unui sistem de plăţi rus, independent de sistemele internaţionale. Însă sancţiunile occidentale i-au imobilizat o parte din rezervele financiare.
Companiile vestice îşi închid magazinele şi fabricile din Rusia. Comerţul Rusiei cu UE şi SUA încremeneşte în iarna războiului. Rafturile se golesc în magazinele ruseşti şi rămân aşa. Inflaţia va exploda cu şi mai mare forţă. Când a îmbrăcat rochia neagră, Nabiullina a anunţat creşterea dobânzii de politică monetară de la 9,5% la 20%. Este un pas enorm făcut din disperare. Cu doar câteva săptămâni înainte deborda de optimism şi declarase război total monedelor virtuale, cel mai probabil teatru pentru ochii oricui crede.
Dobânzile mari încetinesc inflaţia, dar frânează şi creşterea economică prin scumpirea creditării. Tot din disperare, banca centrală a impus şi controale de capital pentru a nu lăsa sistemul bancar fără lichiditate şi pentru a opri hemoragia de valută. La fel ca tot rusul, Nabiullina este trecută prin crize economice, iar din poziţia de şefă a băncii centrale a ajutat la reconstrucţia economiei.
Respectată în comunitatea internaţională, inclusiv de unii dintre cei mai înverşunaţi critici ai lui Putin, şefa băncii naţionale ruse este văzută ca o reformistă care a modernizat instituţia pe care o conduce şi care a scos economia din recesiunea cruntă care a urmat primului val de agresiuni ale Rusiei în Ucraina, cel din din 2014. Ciudat, Putin a ales-o pe Nabiullina la conducerea băncii centrale în 2013. Aceasta i-a fost consilier economic de încredere şi aliat politic apropiat, după cum scrie The New York Times. Decizia a fost văzută atunci în Occident ca o manevră a liderului de la Kremlin de a-şi întări controlul personal asupra economiei.
După episodul Crimeea 2014, Nabiullina l-a ajutat pe Putin să construiască „fortăreaţa Rusia“, o Rusie mai puţin dependentă de dolar şi mai rezistentă la sancţiunile occidentale. Calmă, economista devenită bancher comunică nu doar prin cuvinte, ci şi prin simboluri - în special broşe - pentru a da indicii despre politica monetară sau pentru a transmite doar mesaje: o broşă vultur dacă banca centrală majorează dobânda, o broşă casă pentru a sugera oamenilor să stea acasă în timpul pandemiei, o bijuterie porumbel pentru ieftinirea creditului. La şedinţa şi conferinţa de pe 28 februarie n-a purtat nicio broşă, doar o rochie de un negru absolut. Etnică tătăroaică, Nabiullina s-a născut departe de Moscova, tocmai în Başchiria, între Volga şi Urali. Mama sa a fost director de fabrică, iar tatăl şofer personal. Îi place opera şi recită poezii franceze din memorie. Este prima femeie care a ajuns la conducerea unei bănci centrală dintr-o ţară din clubul G8 (din care Rusia a fost exclusă în 2014), arată The Guardian.
Apropiaţii comuni ai Nabiullinei şi ai lui Putin spun că acesta din urmă are încredere în ea. De altfel, a şi lăudat-o de mai multe ori, printre altele pentru că a pus capăt „banditismului“, adică corupţiei, din sistemul bancar. Departe de a-i contesta abilităţile financiare şi economice, colegii ei din străinătate o asociază din ce în ce mai mult cu Putin. „Este o profesionistă, un macroeconomist cu experienţă şi un şef de bancă centrală. Nimeni nu se îndoieşte de aceste lucruri“, spune Valeria Gontareva, care a condus banca centrală a Ucrainei din 2014 şi până în 2017. „Dar fără valori, profesionalismul tău nu înseamnă nimic.“ Că îl ajută pe Putin în jocurile sale geostrategice o arată ceea ce a făcut când acesta pregătea invadarea Ucrainei. Când armata rusă se aduna la graniţele cu Ucraina, Nabiullina deborda de încredere. Vorbea despre o inflaţie post-pandemie chiar mai mică decât ţinta de 4% a băncii centrale.
Când SUA avertizau asupra iminenţei invaziei, ea adopta une dintre cele mai dure poziţii faţă de... criptomonede. Dar sunt şi personaje care-i găsesc scuze. „Ştim că urăşte războiul şi de aceea s-a îmbrăcat în negru. Întotdeauna poartă ceva care să arate ce crede“, spune Charlie Robertson, strateg la Renaissance Capital. „Plânge după Rusia la construcţia căreia a ajutat. Nu cred că îşi va ascunde sentimentele, iar Putin va şti. Dar lui nu-i pasă.“ Însă, la fel ca Nabiullina şi simbolistica ei, şi Putin şi-a presărat din abundenţă drumul croit cu tacul spre inima Ucrainei cu indicii că se va întâmpla ce se întâmplă acum. Doar că mulţi au preferat să nu le ia în seamă.
