Preşedintele Emmanuel Macron vrea ca Uniunea Europeană să îngreunze procesul de aderare al noilor membri, scoţând în evidenţă neliniştea Republicii Franceze în legătură cu dorinţa ţărilor balcanice de a se alătura blocului european, fapt ce va vreşte tensiunile cu Germania, potrivit Bloomberg.
Conform unui document ce a circulat între guvernele Uniunii Europene, autorităţile franceze au declarat că lărgirea blocului european ar trebui să fie „treptată”, termenii de aderare mai „stringenţi”, iar procesul ar trebui să devină „reversibil”. Eventuala intrare ar trebui să fie posibilă doar „pe termen lung”, abia după ce blocul va fi „reformat”.
Doi diplomaţi UE din Bruxelles au spus că propunerile Franţei trasează o adevărată barieră în faţa expansiunii Uniunii şi pun în dificultate ţările din Balcani. Miniştrii europeni vor discuta problema marţi, 19 noiembrie, la doar două săptămâni după ce li s-a refuzat accesul în Uniune Albaniei şi Republicii Macedoniei de Nord.
Marea majoritate a guvernelor europene consideră că zona Balcanilor este extrem de vulnerabilă influenţei şi instabilităţii venite din Rusia şi susţin că, prin negocierile de aderare, ţările fragile din regiune se ancorează de statele din Vest. Propunerile înaintate de Franţa ajung în spaţiul public la o săptămână după ce preşedintele Macron a semnalat necesitatea unei reabordări a relaţiilor cu Rusia şi declara că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în „moarte cerebrală”.
Documentul relevă faptul că Franţa propune un proces de adeziune în şapte paşi în care adaptarea la standardele juridice ale Uniunii Europene să facă parte din primul stadiu de aderare.
Planul evidenţiază starea de exasperare în care se află Franţa în legătură cu lupta continuă dintre Bruxelles şi ţările est-europene admise în bloc în 2004 şi 2007. Tensiunile s-au centrat asupra independenţei judiciare şi stării democraţiei în aceste ţări.
În schimbul acceptării unui proces de admitere mai încet, statele din Balcani vor fi eligibile pentru mai multe iniţiative financiare, incluzând aici accesul la fondurile de structurare ale bugetului comun.
Accesul la vămile Uniunii şi la piaţa unică va fi acordat înainte de intrarea efectivă în UE, în timp ce negocierile vor putea fi întrerupte indiferent de stadiul în care se află ţara în curs de aderare.
Actorii disputelor interne în legătură cu viitoarea lărgire a UE sunt Germania, care speră că, prin prin integrarea mai multor ţări din Balcani, stabilitatea din interiorul celui mai puternic bloc politico-economic din lume va creşte semnificativ şi Franţa, care cere o integrare mai profundă în interiorul uniunii înainte de orice extindere.
Conform unor analişti, rezistenţa preşedintelui Macron la expansiune vine din consideraţii interne, în ideea că admiterea mai multor state sărace ar putea întări tendinţele eurosceptice şi vor stârni mai mult forţele populiste, în special în Franţa.
